Dintre toate drumurile câmpulungene de la periferie este greu de spus care dintre Chilii, Mărcuş-Boboc şi Nedeleşti este mai distrus. Câmpulungenii au dreptate când ne reproşează că văităm drumuri periurbane cu o mână de case, când sunt străzi în cartiere şi centru care arată sub limita decenţei. Asta este infrastructura Câmpulungului, un oraş în care nu s-a investit în străzi şi trotuare decât într-o foarte mică măsură, iar anii şi deceniile în care nu s-a făcut mai nimic se reflectă asupra stării deplorabile a căilor de rulare auto şi pietonale. Îţi rupi maşina, îţi rupi galoşii deplasându-te într-un oraş cu infrastructura la pământ. Din păcate pentru actuala conducătoare a municipiului, nu se deschide nimic pe fonduri europene pentru reabilitare de străzi. Aşadar, nicio şansă de fonduri UE pentru a pune la punct reţeaua rutieră a Câmpulungului, care se află într-o stare execrabilă. Tot oraşul, de la un capăt la celălalt! Sunt şanse de a prinde un tren, cu condiţia de a avea proiectele la timp, pentru reţelele de apă şi canalizare. Foarte necesare şi acestea, căci la capitolul utilităţi stăm tot ca la drumuri.
Nedeleşti, în afara lotului pregătit pentru „Anghel Saligny”
Am insistat în mai multe relatări recente asupra unei documentaţii pentru drumuri realizate în timpul lui Liviu Ţâroiu, care includea la reparaţii: Drăceşti, Mărcuş-Boboc, Rujoi, Nedeleşti, Plăieşi, Leculeşti, Livadiei, Chilii şi Ion Ţicăloiu. Exceptând artera din Mărcuş şi pe cea din capătul Văii Româneştilor, s-a făcut sau sunt planuri să se facă lucrări, preponderent de utilităţi, apoi şi de reparaţii stradale pe toate celelalte rămase.
Strada Nedeleşti, impropriu spus stradă, fiind o cărare mai mult prin pădure, de cel mult un kilometru, se întinde, la fel ca Chilii, la fel ca Ion Creangă, la fel ca tronsonul din Creţişoara continuat cu Bilceşti şi ca strada Uzina ARO continuată cu Marineşti, şi pe teritoriul localităţii învecinate. Primarul de la Valea Mare, însă, s-a achitat de sarcină faţă de săteni cu mai mulţi ani în urmă, turnând un asfalt ca-n palmă. La fel au procedat primarii de la Lereşti şi Mioarele, care au reparat impecabil continuarea unor străzi câmpulungene, aflate, însă, pe teritoriul comunelor lor.
Şi la vecinii de la Valea Mare strada era în aceeaşi stare teribilă ca la Câmpulung, dar, acolo, asfaltarea n-a fost o problemă căreia să nu-i dea de cap. Nici uşor nu este, căci la cum şerpuieşte Nedeleşti pe nişte pante abrupte, „mâncate” de alunecarea solului înmuiat de izvoare, ar fi o prostie să duci asfalt pe un teren atât de nesigur. Mai mult ca sigur, se impune consolidarea drumului pe care, ieri, l-am găsit într-o stare un pic mai bună faţă de anii în care era brăzdat de şleauri cărora nu le făcea faţă decât o maşină de teren. Se vede că s-a intervenit asupra lui şi cu piatră, şi cu nivelarea şomârdoalelor, pentru ca puţinii localnici să coboare în siguranţă de la această margine a oraşului.
N-are rost a amăgi lumea că se va îmbunătăţi starea căii de acces de aici, căci nu se va întâmpla prea curând. Nedeleşti, din păcate, din cauza poziţionării anevoioase şi a faptului că este foarte slab populată, a rămas în afara calendarului de investiţii programate pentru zonele marginalizate. Nu e nici în teritoriul GAL, afirmaţie valabilă şi pentru Boboc, altă ruptură de stradă din Mărcuş, şi nici nu a încărcat lista de propuneri pentru „Anghel Saligny”, pe care municipalitatea le-a înaintat programului Ministerului Dezvoltării, pentru canalizare şi gaz.
Din zona Valea Româneştilor, în care se găseşte şi Nedeleşti, au fost propuse pentru canalizare, cu bani guvernamentali, prin programul amintit mai înainte Ion Giurculescu, Valea Româneştilor, Calea Târgoviştei, Aleci, Rujoi şi Chichirez, plus Izvorului şi Valea Furnicii. Primăriţa şi-ar fi dorit şi un proiect de apă şi unul de asfaltare pentru aceste căi de acces, dar se depăşea valoarea în care solicitanţii de fonduri trebuiau să se încadreze. Iar „Anghel Saligny” nu alocă fonduri pentru reparaţii de străzi cărora le lipsesc reţelele de utilităţi.
Ghinionul orăşenilor de pe Nedeleşti este că, fiind „aruncaţi” în pădure, la distanţă de zona de case din Valea Româneştilor, nu figurează nici pe lista celor 44 de străzi înaintate tot la „Anghel Saligny” pentru reţea de gaz. Din această parte a oraşului sunt în lotul proaspăt depus: strada Ion Giurculescu: 902 metri; 20 branşamente; strada Valea Româneştilor: 2.672 metri; 80 branşamente; strada Aleci: 439 metri; 9 branşamente; strada Rujoi: 462 metri; 25 branşamente; strada Chichirez: 811 metri; 30 branşamente; strada Târgoviştei: 2.137 metri; 27 branşamente. Nedeleşti, nu, cel mai probabil, din motive de nerentabilitate a investiţiei într-o zonă izolată care străbate preponderent o pădure.
Ţâroiu făcuse planuri de consolidare şi reparaţii
În proiectul celor nouă străzi moştenit din mandatul trecut, strada Nedeleşti figura cu o reabilitare serioasă, estimată, în urmă cu patru-cinci ani, la 2.707.450 lei. Suma acoperea următoarele intervenţii:
- lungimea străzii modernizate: 1.006 metri;
- lungimea şanţurilor cu secţiune protejată (din beton de ciment): 1.883,7 metri;
- lucrări de consolidare:
- lungimea zidului de sprijin de tip „L”: 115,5 metri;
- lungimea şanţului ranforsat: 115,5 metri;
- lungimea taluzului pereat: 1.386 metri;
- lungimea parapetului metalic: 210 metri;
- lungimea amenajării albiei cu gabioane: 115,5 metri;
- lungimea zidului de sprijin din gabioane: 110 metri.
- podeţe la străzi laterale: 8 bucăţi;
- număr de accesuri la proprietăţi (cu tuburi prefabricate): 23 de bucăţi;
- durata de execuţie: 24 luni.
Studiul realizat în mandatul lui Liviu Ţâroiu n-a avut niciodată asigurate cele 67 de milioane de lei necesare acoperirii valorii celor nouă artere care urmau să facă obiectul unor contracte multianuale. În mandatul trecut s-au asfaltat doar Ion Ţicăloiu şi Plăieşti, iar Drăceşti, deşi licitată şi cu constructorul desemnat, a constituit un test de obţinere a fondurilor de la Guvern, trecut cu brio de primăriţa Elena Lasconi. „E.M.”