Atacurile urşilor, cu frecvenţă săptămânală, chiar mai des de atât, l-au determinat pe primarul Ionel Dulamă să facă o comunicare către rucărenii revoltaţi până la capătul răbdării. Au suferit pierderi atât gospodarii cu fermele amplasate în intravilanul comunei, dar şi cei din extravilan, informarea edilului enumerând pagubele cele mai recente înregistrate de sătenii exasperaţi. Şi, mai ales, porniţi pe autorităţile de la toate nivelele, care, în afară de hârtii, nu fac nimic cu efect rapid, pentru a le proteja bunurile şi, până la urmă, viaţa. Căci proprietarul are instinctul de a-şi apăra animalele intrate în colimatorul ursului, punându-se pe el în pericol de a sfârşi în ghearele sălbăticiunii.
- Gestiunea Parcului Naţional Piatra Craiului este asigurată direct de către Garda Forestieră
Comunicatul lui Ionel Dulamă începe cu o informaţie pe care, cu siguranţă, oamenii nu vor s-o audă. Şi anume că ursul este animal protejat prin Legea nr.407/2006, Legea Vânătorii şi a Protecţiei Fondului Cinegetic, începând cu anul 2016 fiind interzisă împuşcarea lui. Consecinţa o simt majoritatea românilor care trăiesc în vecinătatea muntelui şi a pădurilor: înmulţirea exagerată a jivinelor, care s-au obişnuit să ia masa din grajdurile, stânele şi ţarcurile lor. Nici oraşele nu sunt ferite de prezenţa urşilor, familiarizaţi cu un mediu care, teoretic, are toate atu-urile pentru a-i pune pe fugă: agitaţie, maşini, lumini, gălăgie, lume. Toate au intrat în rutina animalelor sălbatice, atrase ca un magnet de tomberoane, de turişti nesăbuiţi, de pensiuni ş.a.m.d.
„Conform aceleiaşi Legi nr.407/2006, gestiunea fondurilor de vânătoare se realizează prin contracte atribuite de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, drepturile şi obligaţiile gestionarilor fiind clar prevăzute în contractele încheiate cu Ministerul de Resort în acest sens.”, continuă informarea lui Dulamă, care enumeră cum s-au atribuit fondurile cinegetice la Rucăr: Fondul de vânătoare nr.20 AVP GTS Păpuşa Leaota; Fondul de vânătoare nr.22 AOS Carpathia; Fondul de vânătoare nr.23 AVP Jderul 2006. Pentru zona Parcului Naţional Piatra Craiului – precizează documentul primarului – nu există un gestionar al acestui fond, gestiunea fiind asigurată direct de către Garda Forestieră.
După lege, „pentru pagubele şi daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se acordă despăgubiri, fie de către gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor în cauză, fie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.”
- Primăria a făcut contracte cu Asociaţia Ocolul Silvic „Carpathia” şi cabinetul unui medic veterinar din Valea Mare Pravăţ
Adresa lui Ionel Dulamă atinge şi ceea ce-i „doare” pe rucăreni: rărirea uşilor care au părăsit pădurea în detrimentul satelor, prin care hălăduiesc fără teamă de oameni. Legea nr.407/2006, invocată în cuprinsul comunicării făcute publice de primar, „prevede ca pentru animalele agresive, periculoase, care au produs pagube în extravilanul localităţilor, să se obţină individual derogări pentru extragerea prin împuşcare, pe baza unui dosar înaintat de gestionarul fondului cinegetic la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care va emite un ordin în acest sens. Prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei nr.81/26.07.2021, s-au stabilit metodele de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor.”
Pentru a aplica ordonanţa de urgenţă, Primăria Rucăr a încheiat contracte de prestări de servicii de permanenţă / intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor urşilor cu gestionarul fondului cinegetic, respectiv Asociaţia Ocolul Silvic „Carpathia” şi cu SC Almavet Silver SRL, din comuna Valea Mare Pravăţ, reprezentantă de medicul veterinar Silviu Aleodor Soceanu. Tarifele prevăzute în aceste contracte sunt cele standard, fiind stabilite printr-un ordin de ministru.
- Rucărenii care au suferit pagube în ultima perioadă
Partea a doua a comunicării este rezervată pagubelor suferite de rucăreni. „Atacurile ursului brun în zonele Zidarilor, Spitalului, Valea Dăii şi a gospodăriilor de sub pădurea de pe Dealul Podişor au fost consemnate, de fiecare dată, în raportul de eveniment al echipei de intervenţie, constituită din reprezentanţi ai Jandarmeriei, Ambulanţei, Gestionarul Fondului Cinegetic, primarul Comunei şi reprezentanţii S.V.S.U. Rucăr, rezultatul final după mai multe intervenţii de alungare, încercare de capturare în vederea relocării şi luarea deciziei de extragere prin împuşcare, nivelul de risc fiind unul mare. Extragerea prin împuşcare se realizează de către personalul tehnic de specialitate al Gestionarului Fondului Cinegetic. Având în vedere toate aceste antecedente, se menţine decizia de extragere prin împuşcare a acestui animal periculos şi agresiv.”
Atacurile ursului brun din zonele Căşăriei, Păpuşa, Cărmăzan, Stroişani, Frăsinet, Valea Poienii au făcut obiectul unui raport similar, soluţia fiind aceeaşi: împuşcarea animalului extrem de agresiv. „Decizia a fost luată în seara de 7 septembrie 2021, dar, în urma celor trei focuri de armă, animalul nu a fost împuşcat. Se menţine decizia de extragere prin împuşcare, ţinând cont de nivelul de risc mare.”, continuă primarul, în expunerea situaţiei generate de coborârea urşilor din pădure în sat, peste oameni şi animalele din bătătură.
Uciderea unei oi, distrugerea gardului şi a anexelor gospodăreşti sunt pagubele lui Radu Luca Soare, după atacurile ursului din zilele de 10 şi 11 septembrie 2021, în zona Luncă, la locuinţa cetăţeanului. „Până la data de 17 septembrie 2021, nu au mai avut loc alte atacuri în zona menţionată, urmând a se lua decizia în eventualitatea unei noi apariţii a acestui animal sălbatic.”, asigură edilul.
„Atacuri ale unor animale sălbatice (urs) în intravilanul comunei Rucăr au mai fost consemnate, în ultima perioadă, în punctele: Câmp (sub Pleaşă), Stroişani, Sătic, Valea lui Andreiaşi. Echipa de intervenţie ce va fi convocată, în urma apelurilor la 112, urmează a stabili nivelurile de risc (redus, mediu sau mare) la fiecare deplasare.”
O situaţie statistică, pentru ultima perioadă, în intravilanul comunei Rucăr, este următoarea:
#Doi stupi de albine distruşi, aparţinând lui Stelian Simene;
#O vacă ucisă, aparţinând lui Ionel Ciobotaru;
#Doi asini ucişi, aparţinând Denisei Ţurlea;
#Doi porci ucişi, aparţinând Elenei Hermeneanu;
#Două oi ucise, aparţinând lui Alexandru Moşoiu;
#Doi porci răniţi, aparţinând Cristinei Vlădescu;
#Doi porci ucişi, aparţinând lui Dumitru Cioplei;
#O oaie ucisă, aparţinând lui Radu Luca Soare;
#Distrugeri de pomi fructiferi, anexe gospodăreşti, garduri care nu pot fi contabilizate, din cauza numărului ridicat.
„Riscurile sunt, aşadar, evidente, dar prezenţa reprezentanţilor Primăriei Rucăr (primar, şef şi personal S.V.S.U.) a fost, de fiecare dată, promptă, chiar dacă intervenţiile de până acum au fost doar de alungare. Ne menţinem deciziile de eliminare a exemplarelor periculoase, sperând ca intervenţiile să dea rezultate. Din punct de vedere legal, intervenţiile în extravilan se pot face numai prin alungare, folosindu-se mijloace acustice sau luminoase, solicitând, totodată, în termeni imperativi, gestionarilor fondurilor cinegetice să facă demersurile necesare obţinerii autorizaţiei de extragere, prin împuşcare, de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pe baza dovezilor clare de atacuri asupra oamenilor şi animalelor domestice, care să înlăture astfel şi atacurile din intravilanul comunei Rucăr.”, a conchis primarul Ionel Dulamă. „E.M.”