Primăria Câmpulung a pierdut procesul deschis Curţii de Conturi, după controlul din anul 2019. Instanţa Tribunalului Argeş s-a pronunţat pe 23 aprilie 2021, la distanţă de un an de momentul înregistrării cererii de către reclamantă, căreia magistratul i-a oferit un verdict nefavorabil. Mai înainte, municipalitatea, reprezentată, la acel moment, de Liviu Ţâroiu, s-a adresat Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor a instituţiei de control. Fără succes, însă, prin urmare, litigiul s-a mutat la Tribunal.
Care a fost motivul ripostei autorităţilor noastre, găsite în neregulă la verificările de acum doi ani şi jumătate? Plata unor drepturi salariale pentru perioada ianuarie 2018 – august 2019. Cine le-a încasat? Trei angajaţi, beneficiari de sporuri frumuşele pe seama proiectului cu fonduri europene, derulat în mandatul trecut, care, la nivel declarativ, schimba viitorul săracilor din oraş. Acum, nu ştim câţi concetăţeni au ieşit din sărăcie graţie programului care i-a momit cu masă caldă, băuturi reci şi stimulente în bani, ca să se lase calificaţi pe banii UE, dar, în mod cert, responsabililor de proiect le-au intrat bani frumoşi în buzunare.
În cazul a doi dintre beneficiari, sporurile cuvenite pentru prestaţiile în proiectul cu defavorizaţii, împreună cu voucherele de vacanţă, cu indemnizaţia de hrană şi cu indemnizaţiile luate pentru a face parte din comisiile de concurs, le-au săltat salariile peste cel al primarului. Iar cel de-al treilea a dus-o mai bine, salarial vorbind, decât viceprimarul. Funcţionarii din Primărie cu lefuri atât de mari încât, cu suplimentele enumerate, puteau să-l întreacă pe Liviu Ţâroiu, sunt secretarul Ramona Simion şi directorul economic Violeta Iarca. Iar de la Direcţia Socială numai şeful Cătălin Bădiţa avea potenţialul de a câştiga mai bine decât viceprimarul Mărgărin Blidaru.
Secretarul şi directorul economic au câştigat cu aproape 137.000 de lei mai mult
Controlul, în timpul căruia s-au descoperit neregulile pentru care Primăria a ajuns la proces cu Curtea de Conturi, s-a derulat în intervalul 4 septembrie 2019 – 15 octombrie 2019. Verificările au scos la iveală mai multe neconcordanţe în activitatea proprie a Primăriei, dar în această relatare ne vom referi doar la cele contestate de municipalitate. Şi anume salariile a trei angajaţi care au câştigat atât de bine, vreme de peste un an şi jumătate, încât au ajuns să-i întreacă pe capii Primăriei.
Redăm din rezumatul acţiunii de control pasajele care au deranjat Executivul, fiind vorba despre chenzinele a trei dintre oamenii de bază ai instituţiei. Primul fragment le vizează pe secretarul Ramona Simion şi directorul economic Violeta Iarca. „Au fost efectuate plăţi nelegale, în perioada ianuarie 2018 – august 2019, în sumă estimată de 136.697 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor salariale acordate unui număr de 2 angajaţi ai instituţiei, având calitatea de funcţionari publici, peste nivelul maxim prevăzut de reglementările aplicabile în domeniu. Astfel, în perioada amintită, în venitul salarial brut lunar acordat celor doi angajaţi au fost incluse suplimentar drepturi salariale sau de natură salarială reprezentând majorări pentru activitatea prestată în echipele nominalizate pentru realizarea proiectelor finanţate din fonduri europene, vouchere de vacanță, indemnizaţie comisie de concurs, precum şi indemnizaţie de hrană care, prin cumulare cu veniturile salariale aferente funcţiei de bază, au excedat nivelului maxim admis de reglementările aplicabile în vigoare, respectiv valoarea indemnizaţiei pentru funcţia de primar din cadrul entităţii auditate.”
Altfel spus, salariile încasate de Iarca şi Simion, completate cu sporul din „Schimbă-ţi viitorul!”, proiectul cu nevoiaşii, cu vouchere de vacanţă, cu indemnizaţia de hrană şi cu indemnizaţia pentru participarea la concursurile Primăriei, l-au întrecut pe cel încasat de Liviu Ţâroiu. Ne referim la salariul „curat” al acestuia, fără spor de proiect european, pe care şi l-a tras şi fostul primar, dar într-un procent mult mai mic.
Potrivit legii, indemnizaţia primarului municipiului Câmpulung se majorează cu 15% pentru implementarea unui proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile, în conformitate cu prevederile Anexei articolului 4 din Hotărârea de Guvern nr.325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.
În baza acestor prevederi, Liviu Ţâroiu a beneficiat de un spor de 15% aplicat salariului de bază de 13.520 lei, cât avea în 2019. În schimb, colegele sale, Simion şi Iarca, au încasat un spor mult mai generos. Legea prevede că, pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, salariile de bază se majorează cu 50%, în conformitate cu prevederile articolului 16, alineat 1 din Legea nr.153/2017 – Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, chenzinele directorului economic şi secretarului au săltat cu 50% graţie proiectului sărăciei. Secretarul Ramona Simion are un salariu de bază de 10.260 lei, iar directorul economic, 10.070 lei. Tot atât câştigă şi directorul Cătălin Bădiţa, şeful Asistenţei Sociale.
Bădiţa a câştigat mai bine decât viceprimarul. Şeful Socialului a încasat în plus peste 71.000 lei
Alt fericit pe seama proiectului destinat şomerilor, bolnavilor şi analfabeţilor este şeful Socialului, Cătălin Bădiţa. În cazul său, controlul Curţii de Conturi a scos la iveală următoarele: „Au fost efectuate plăţi nelegale, în perioada ianuarie 2018 – august 2019, în valoare de 71.311 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor salariale acordate unui angajat al entităţii subordonate Direcţia de Asistenţă Socială Câmpulung, având calitatea de funcţionar public, peste nivelul maxim prevăzut de reglementările aplicabile în domeniu. Astfel, în perioada amintită, în venitul salarial brut lunar acordat angajatului în cauză au fost incluse suplimentar drepturi salariale sau de natură salarială reprezentând majorări pentru activitatea prestată în echipele nominalizate pentru realizarea proiectelor finanţate din fonduri europene, vouchere de vacanţă, indemnizaţie comisie de concurs, precum şi indemnizaţie de hrană care, prin cumulare cu veniturile salariale aferente funcţiei de bază, au excedat nivelului maxim admis de reglementările aplicabile în vigoare, respectiv valoarea indemnizaţiei pentru funcţia de viceprimar din cadrul entităţii auditate.”
Prin plăţile nelegale făcute lui Simion, Iarca şi Bădiţa a rezultat un prejudiciu de peste 200.000 lei
Prejudiciile reieşite la controlul auditorilor publici externi au crescut prin aplicarea penalităţilor. Cei 136.697 lei, consideraţi plăţi nelegale efectuate din bugetul municipiului, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii, peste plafonul maxim legal, au fost completaţi cu majorări de întârziere de 7.047 lei, calculate până la data de 30 septembrie 2019. De unde rezultă un prejudiciu total adus bugetului local de 143.744 lei. „Plăţile efectuate în perioada ianuarie 2018 – martie 2018 (inclusiv contribuţiile) în sumă de 4.372 lei, la care se adaugă 487 lei, majorări de întârziere, fac obiectul prevederilor articolului 2, alineatele 1 şi 3 din Legea nr.78 din 28 martie 2018, privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. Diferenţa de 138.885 lei, ce reprezintă prejudiciu rămas de recuperat în sarcina entităţii, este compusă din 75.668 lei, drepturi salariale nete, 53.745 lei, contribuţii salariat (CAS, CASS şi impozit), 2.912 lei, contribuţii angajator (contribuţie asiguratorie de muncă – 2,25%) şi 6.560 lei, majorări de întârziere calculate până la 30.09.2019.”, sunt calculele întocmite de lucrătorii Curţii de Conturi.
În situaţia directorului de la Asistenţă Socială, prejudiciul adus bugetului local se ridică la 75.402 lei, din care 71.311 lei, plăţile nelegale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii, peste plafonul maxim legal, şi 4.091 lei majorări de întârziere. Bădiţa este exonerat de plăţile dintre ianuarie 2018 – martie 2018, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii, în sumă de 4.372 lei, la care se adaugă 487 lei, majorări de întârziere. „Diferența de 70.543 lei, ce reprezintă prejudiciu rămas de recuperat în sarcina entităţii, este compusă din 38.257 lei, drepturi salariale nete, 28.682 lei, contribuții salariat (CAS, CASS şi impozit) şi contribuţii angajator (contribuţie asiguratorie de muncă – 2,25%) şi 3.604 lei, majorări de întârziere calculate până la 30.09.2019.”, sunt constatările auditorilor.
Aşadar, un prejudiciu total de 219.146 lei, din care Curtea de Conturi a impus să fie recuperată suma de 209.428 lei. Cel mai probabil, municipalitatea va ataca la Curtea de Apel cele hotărâte la Tribunal în ziua Sfântului Gheorghe. Dacă şi recursul va fi respins, primăriţei nu-i rămâne decât să înceapă recuperarea celor peste 200.000 lei de la şefii care s-au luptat cu sărăcia câmpulungeană.
Magda BĂNCESCU