13.4 C
Campulung Muscel
28/03/2024

100 hectare de pădure tăiate la ras vor fi reconstruite prin plantarea a 350.000 de puieţi

Fundaţia Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia dau startul programului de reîmpădurire a Munţilor Făgăraş de anul acesta. Ţinta propusă pentru 2021 este de 100 de hectare, în două şantiere de reconstrucţie ecologică: Valea Lungă şi Groapele, cea din urmă fiind una din cele mai grav afectate zone pe care fundaţia le-a reîmpădurit în ultimii 10 ani.

Cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munţilor Carpaţi, România – LIFE 18 NAT / RO / 001082”, Fundaţia Conservation Carpathia reface pădurile afectate de tăieri neconfome prin replantarea a peste 350.000 de puieţi de molid, fag şi paltin. Puieţii din speciile naturale autohtone provin din pepinierele Carpathia sau sunt achizitionaţi de la producători specializaţi. Vorbim despre o viitoare suprafaţă plantată împărţită astfel: aproximativ 30 hectare, în zona Valea Lungă şi aproximativ 70 hectare, în zona Groapele.

„Realitatea, aşa cum se prezintă ea în zona Groapele din Făgăraş este şocantă şi dezolantă pentru privitor. Dezastrul şi bătaia de joc faţă de natură, munte şi pădure, care s-a produs aici cu 10-12 ani în urmă, este de o brutalitate de neimaginat, iar după un deceniu, doar treimea inferioară s-a regenerat natural, timid, cu specii pioniere de mesteacăn, plop, sălcii. Peisajul este trist cât vezi cu ochii peste versanţi fără pădure, solul fertil s-a dus de pe pantele abrupte şi stâncoase, cioturi înnegrite sunt martorii incendiului devastator care probabil a vrut să ascundă urmele fărădelegii oamenilor, izvoarele s-au ascuns şi e de mirare că se mai aude zgomotul apei, pe sub bolovani şi iarbă”, a declarat, Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.

În cele două şantiere, Fundaţia Conservation Carpathia realizează lucrări de reîmpăduriri (reconstrucţie ecologică) a suprafeţelor afectate în trecut de tăieri neconforme reglementărilor silvice, prin aducerea înapoi a tipurilor naturale de pădure existente în trecut. În plus, se are în vedere şi demolarea drumurilor de acces ilegale, create în trecut în aceste păduri cu buldozerele, în mod intenţionat, pentru tăierea şi extragerea lemnului.

„O pădure naturală manifestă o rezilienţă mult mai mare la schimbările climatice, în special datorită diversităţii speciilor componente şi a faptului că în milioane de ani s-au selectat natural, schimbat, optimizat şi readaptat mereu speciile şi proporţiile acestora”, a declarat, Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.

Reconstrucţia ecologică sursă de viaţă şi de venit pentru comunităţile locale

Munca de reconstrucţie ecologică nu înseamnă doar plantarea unor puieţi în zonele afectate. Tot procesul începe cu inventarierea zonelor vizate pentru a vedea gradul de regenerare naturală şi specificul pădurii naturale, astfel încât să fie clădită o pădure cu rădăcini puternice în istorie, însă cu ramuri şi mai puternice în viitorul ameninţat în permanenţă de schimbările climatice. 

Conservation Carpathia nu plantează orice fel de arbori, care ar putea fi cea mai bună soluţie economică pe termen scurt, ci creează o nouă pădure naturală şi mai rezistentă la impactul schimbărilor climatice şi la atacurile dăunătorilor. Monoculturile dezvoltate în ultimii ani strict din considerente economice şi lipsa arborilor de importanţă biologică (frasinul, ulmul, paltinul, scoruşul sau tisa) duc la o degradare ecologică a pădurilor României. Conservation Carpathia a depus eforturi consistente să readucă aceste specii de nepreţuit înapoi în pădurile ţării şi odată identificate, acestea au fost conservate şi protejate pentru generaţiile viitoare. 

După inventariere şi replantare, puieţii au nevoie de cinci ani să răzbească în faţa provocărilor care apar în mediul înconjurător. Pentru echipa FCC, după plantări urmează o luptă deloc uşoară de decopleşire, uneori îngrădire, completare şi protejare permanentă, până când să ne bucurăm de viitoarea pădure. Peste 200 de zilieri angajaţi din comunităţile locale învecinate Munţilor Făgăraş şi peste 50 de rangeri lucrează de-a lungul anului pentru viitoarele păduri ale Făgăraşilor. Majoritatea lucrătorilor sunt oameni simpli, iar implicarea în proiectul nostru le oferă o bună oportunitate de a câştiga bani constant de-a lungul anului, prin activităţile de plantare de primăvară – toamnă şi plivit în timpul verii. “E.M.”

 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!