Destrămarea primei căsătorii a primarului de la Berevoeşti a lăsat oarecum încâlcită situaţia proprietăţilor păstrăvăriei – pensiune a fostei soţii a acestuia, Graţiela. Un filtru decantor al afacerii turistice este amplasat, parţial, pe un teren pe care Proca l-a transferat unchiului, astfel că angajaţii pensiunii, ca să ajungă la el, încalcă, practic, o proprietate privată. Filtrul a fost construit în timpul căsătoriei lui Florin cu Graţiela, proprietara Păstrăvăriei „Cascada Râuşor”, clădită pentru ea cât timp cei doi formau o familie. După divorţ, au apărut complicaţii, generate de schimbarea proprietarului suprafeţei de sub filtrul decantor, ajunsă la fratele tatălui primarului. Şi unchiul, şi nepotul au cerut în instanţă – cer în continuare, deoarece, după eşecul de la Judecătorie, au ajuns la Tribunal – demolarea construcţiei anexă de care se serveşte pensiunea. Nici Graţiela Sava, patroana păstrăvăriei, n-a fost încântată de verdict, chiar dacă instanţa n-a fost de acord cu solicitările de desfiinţare a filtrului. Şi asta pentru că trebuie să-i accepte în calitate de co-proprietari pe rudele fostului soţ.
Unchiul şi mătuşa primarului au urmărit să-şi elibereze terenul de construcţia primei neveste a lui Proca
Finalul acţiunii derulate la Câmpulung, după trei ani, cât s-a aflat în analiza instanţei municipale, l-a reprezentat data de 31 iulie 2020. Parţial, judecătorul le-a dat dreptate reclamanţilor Elena Liliana şi Florin Adrian Proca, mătuşa şi unchiul primarului în funcţie. El este fratele fostului primar, Gigi Fănel Proca. Declanşată în primăvara anului 2017, durata acţiunii a fost influenţată de efectuarea unor expertize, una în specialitatea topografie, cealaltă, în construcţii şi evaluări imobiliare. Pretenţia familiei Proca îndreptată împotriva deţinătoarei Păstrăvăriei „Cascada Râuşor” a constat în desfiinţarea unei construcţii cu destinaţia de filtru decantor, amplasată, în parte, pe un teren de 506 metri pătraţi. Pământul a fost cumpărat în vara anului 2016, de la nepotul lor, primarul comunei Berevoeşti. La acel moment, cumpărătorii erau convinşi că filtrul se află la hotarul suprafeţei neîngrădite. După un an, au construit un gard, ocazie cu care s-au lămurit că decantorul le ocupa o parte din parcela achiziţionată de la nepot.
Dacă patroana pensiunii nu îndeplinea de bună voie obligaţia de a le degaja terenul, aceştia voiau ca instanţa să-i autorizeze să procedeze ei înşişi la demolarea construcţiei, dar pe cheltuiala ei. Dacă se dovedea că administratorul pensiunii a fost constructor de bună credinţă – şi s-a dovedit că a fost – atunci, soţii Proca doreau să devină proprietarii asupra acelei părţi a decantorului edificate pe terenul lor. Ipoteză în care s-au arătat dispuşi să plătească societăţii valoarea materialelor şi a manoperei necesitate de ridicarea doar a părţii de construcţie aflate pe pământul lor.
Înainte de a ajunge la proces, Liliana şi Florin Proca au cerut pensiunii să le elibereze terenul. Fără rezultat, însă. Cei doi au mai susţinut că, deşi lotul este îngrădit, angajaţii păstrăvăriei pătrund pe proprietatea lor, pentru a ajunge la construcţie.
Decantorul a fost construit pe pământul primarului, iar şantierul a fost supravegheat de acesta
Versiunea Păstrăvăriei „Cascada Râuşor”, exprimată prin intermediul celei care se ocupă de administrarea ei, a arătat astfel. Înainte de 2016, an în care dreptul de proprietate a fost transferat către unchiul şi mătuşa primarului Bogdan Florin Proca, terenul a fost bunul propriu al acestuia din urmă. Graţiela Sava, asociatul unic şi administratorul păstrăvăriei, s-a căsătorit cu Florin Proca, proprietarul anterior al pământului, în vara anului 2008.
După căsătorie, Graţiela „a demarat un proiect investiţional, pe mai multe terenuri aparţinând soţului – autorul în acte al reclamanţilor – pentru realizarea unei păstrăvării şi a unei pensiuni. La momentul începerii investiţiei, fostul proprietar (n.r. Florin Bogdan Proca, actualul primar de la Berevoeşti) a încheiat un acord, prin care a constituit un drept de superficie gratuită cu societatea pârâtă (n.r. Păstrăvăria „Cascada Râuşor”), pentru folosirea terenurilor, dându-i posibilitatea să construiască pe ele şi să realizeze proiectul investiţional. Durata dreptului de superficie acordat a fost echivalent duratei existenţei construcţiilor. Edificarea filtrului decantor s-a făcut chiar de autorul în acte al reclamanţilor (n.r. primarul Proca), acesta a supravegheat lucrările şi a dat indicaţii muncitorilor, în calitate de soţ al reprezentantului legal al societăţii pârâte. Mai mult, ulterior, din raţiuni fiscale, aceste terenuri au fost vândute societăţii de către proprietarul Florin Bogdan Proca, cu excepţia acestui teren.”
Potrivit reprezentantei pensiunii, această suprafaţă a rămas netransferată societăţii, deoarece „doar o parte foarte mică a filtrului decantor, necesar păstrăvăriei, se află pe acest teren şi, pur şi simplu, a rămas să fie folosit în baza dreptului gratuit de superficie, stabilit convenţional, pe durata existenţei construcţiei.” În anul 2016, relaţiile de familie s-au deteriorat şi, din acest moment, fostul proprietar al imobilului, primarul Florin Proca, şi-a înstrăinat bunurile proprii.
Fosta soţie a primarului a recunoscut că unchiul şi mătuşa lui Florin i-au trimis o notificare, prin care o înştiinţau că au devenit proprietarii terenului şi îi cereau să nu mai folosească filtrul decantor. La rândul ei, Graţiela a invocat dreptul de superficie, sarcină valabilă la momentul în care rudele primarului au preluat pământul de la fostul ei soţ. Drept care, însă, la proces n-a putut fi dovedit cu un act, prin urmare, argumentul n-a stat în picioare în faţa judecătorului.
Primarul s-a arătat dispus să demoleze el filtrul păstrăvăriei fostei neveste
La doi ani distanţă de momentul iniţierii procesului de către unchiul şi mătuşa sa, primarul Proca a cerut instanţei să-l accepte în cauză ca apărător al proprietăţii comunei. Ce dorea acesta de la judecător? S-o oblige pe fosta nevastă să dărâme partea din filtru ridicată pe domeniul public, conform afirmaţiilor sale. Parte pe care era dispus el însuşi s-o demoleze, pe cheltuiala fostei soţii, dacă aceasta nu se conforma hotărârii judecătoreşti. După ştiinţa primarului, filtrul ocupa 120 de metri pătraţi din domeniul localităţii, pentru care era normal să existe o hotărâre a Consiliului Local, de concesionare a suprafeţei publice afectate de construcţie.
Proca a acuzat pensiunea de edificarea nelegală a anexei, „fără a avea un drept de concesiune ori de folosinţă asupra terenului domeniu public pe care aceasta se află. Iar în situaţia în care pârâta nu va proceda la desfiinţarea ei de bunăvoie, solicită autorizarea intervenientei (n.r. Comuna Berevoeşti, reprezentată prin primar) la demolarea ei, pe cheltuiala pârâtei.”
Rudele lui Proca, coproprietare, împreună cu patroana pensiunii, asupra decantorului
Ce a constatat instanţa? Că, în 2015, primarul Proca a semnat autorizaţia de construire necesară administratorului societăţii pârâte, cu care, de altfel, era căsătorit la acel moment. Procesul pentru demolarea filtrului nu era singurul litigiu dintre cei doi. Proca se judeca pe atunci cu fosta nevastă pentru restituirea unor împrumuturi către Păstrăvăria „Cascada Râuşor”, respectiv aportul în bani adus în societate. În noiembrie 2018, Tribunalul Argeş a obligat păstrăvăria să-i restituie lui Proca suma de 401.857 lei. Nemulţumite de hotărâre, ambele părţi au mers la Curtea de Apel Piteşti, care, în toamna anului trecut, a respins cererea primarului, obligându-l să plătească pensiunii fostei soţii cheltuieli de judecată de aproximativ 3.000 de lei.
Revenind la procesul pentru demolarea filtrului, acesta ocupă 21 de metri pătraţi din proprietatea unchilor primarului, partea respectivă din construcţie valorând, potrivit expertului constructor, 7.771 lei.
La proces au fost demontate susţinerile lui Proca, potrivit cărora anexa pensiunii ar ocupa şi izlazul comunal, complexul fiind ridicat în totalitate pe fostele proprietăţi ale acestuia, neavând ca vecinătate domeniul public al localităţii. Păstrăvăria „Cascada Râuşor” a cumpărat de la fostul soţ al administratorului Graţiela Sava terenurile de 8.926 metri pătraţi şi 623 metri pătraţi.
Judecătorul a concluzionat că „edificarea filtrului decantor s-a făcut de către pârâtă de bună credinţă, având eliberate actele prevăzute de lege (autorizaţia de construire şi certificatul de urbanism), fără a exista nicio opoziţie din partea lui Proca Florin Bogdan, în calitate de proprietar al terenului învecinat (înstrăinat ulterior reclamanţilor), care, de altfel, potrivit depoziţiei martorului audiat în cauză, a avut permanent cunoştinţă de stadiul lucrărilor şi de modalitatea de executare a acestora.”
În aceste condiţii, Judecătoria Câmpulung le-a dat dreptate unchilor lui Proca, în sensul de a fi înscrişi în Cartea Funciară ca proprietari ai lucrării aflate pe terenul de 21 de metri pătraţi. Familia Proca este obligată să-i plătească Graţielei cei 7.771 lei, reprezentând contravaloarea materialelor şi manoperei necesare.
În schimb, cererea primarului a fost respinsă, întrucât acesta n-a dovedit că cealaltă parte a filtrului decantor se află pe domeniul public. „Şi o astfel de vecinătate (domeniu public sau islaz comunal) nu figurează în niciunul dintre actele deţinute de părţi.” Sursa citatelor inserate în articol o constituie portalul rolii.ro.
Toate cele trei părţi, familia Proca, unchiul şi mătuşa primarului, Păstrăvăria “Cascada Râuşor” şi primarul Florin Bogdan Proca, au atacat hotărârea Judecătoriei Câmpulung. La începutul acestui an, Tribunalul Argeş a comandat o nouă expertiză topografică, pe care magistratul o aşteaptă până la termenul din 2 aprilie 2021. Magda BĂNCESCU