Un cetăţean care şi-a vărsat năduful pe Facebook, printr-un comentariu acid, la o emisiune tv, la care invitat era primarul de la Stoeneşti, a fost dat în judecată. Cei trei reclamanţi, reprezentaţi cu toţii de secretarul Dan Luţescu, s-au adresat Judecătoriei Câmpulung pe 30 ianuarie 2020. Pretenţiile acestora au constat în daune morale de la pârâtul Alexandru Bragă, care, prin comentariile sale postate pe Facebook, ar fi afectat reputaţia primarului Ion Marin şi a colegului său, inspectorul Miron Stoican. Reprezentanţii autorităţilor locale au considerat că însuşi prestigiul localităţii a fost pătat de cugetările consăteanului acţionat în instanţă, prin urmare, grupul reclamanţilor a fost deschis de Unitatea Administrativ – Teritorială Stoeneşti, apărată tot de secretar. Iată că, la Stoeneşti, secretarul prestează şi în faţa instanţei, după cum constatăm din această acţiune în justiţie. Spre deosebire de municipiul nostru şi de slujbaşii săi, copleşiţi de sarcinile de serviciu, care îi împiedică să reprezinte interesele Primăriei şi ale Consiliului Local în instanţă. Ca atare, banii câmpulungenilor se duc pe avocaţi.
Telespectatorul a lansat acuzaţii de mită, care ar însoţi eliberarea titlurilor de proprietate
Este adevărat că, la Stoeneşti, cauza urmărea reparaţia onoarei reclamanţilor, fiind şi un pic de interes personal la mijloc, chit că prejudiciaţii reprezentau o funcţie publică. Solicitările care au stat la baza acţiunii au fost tranşate la două termene, pe 15 iulie şi 22 iulie 2020. Primăria, denumită generic U.A.T. Stoeneşti, Ion Marin şi Miron Stoican pretindeau de la Alexandru Bragă 5.000 de lei, costul reparării prejudiciului moral cauzat prin afirmaţiile “piperate” postate pe pagina de socializare a postului local de televiziune.
Mai exact, pe 28 ianuarie, anul trecut, Bragă a postat pe contul de Facebook al televiziunii câmpulungene, în cadrul unei emisiuni transmise în direct, care-l avea ca invitat pe primarul Marin, următoarea întrebare: „De ce primarul, împreună cu inginerul Stoican Miron, nu acordă titlurile de proprietate decât contra mită?” Sintagma a fost însoţită de un comentariu pe aceeaşi linie: „Cum se acordă titlul de proprietate, împreună cu Miron Stoican, doar cu mită.”
Cei vizaţi de remarcile înţepătoare au considerat că afirmaţiile sunt „nefondate şi mincinoase, iar pârâtul le-a făcut fără a alătura dovezi în sprijinul acestora, abuzând de dreptul său la liberă exprimare într-un mediu public, mod în care a adus atingere demnităţii şi onoarei reclamanţilor şi a prejudiciat imaginea autorităţii publice pe care primarul Ion Marin şi inspectorul Stoican Miron o reprezintă.”, redăm un fragment din hotărârea Judecătoriei Câmpulung, publicată pe site-ul rolii.ro.
Deţinătorii de funcţii publice sunt mai expuşi decât restul „judecăţii” publice în chestiuni ce ţin de interesul societăţii
În apărarea sa, Alexandru Bragă a cerut instanţei să respingă cererea, fiind „inadmisibilă solicitarea de acordare de daune morale unei persoane juridice, aşa cum, de altfel, a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care anumite atribute sunt, în general, proprii persoanelor fizice (exemplu: atingerea adusă onoarei, reputaţiei, prestigiului).”
Iată care au fost consideraţiile instanţei care a respins acţiunea prejudiciaţilor, în vara anului trecut: „Facebook, prin structura sa, reprezintă o reţea informaţională, o reţea de socializare receptivă perpetuu in web, iar utilizatorii acestei platforme de socializare pot să interacţioneze în mod liber. Prin procesul de distribuire a informaţiilor, orice lucru poate fi adus la cunoştinţa publicului larg, ceea ce include şi transmiterea informaţiilor prezentate în mass-media. Prin sintagmele înscrise de pârât pe platforma Facebook nu sunt întrunite elementele pentru atragerea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului Bragă Alexandru.”
Magistratul local a mai considerat că „întrebuinţarea unor expresii care pot fi considerate jignitoare cu privire la o persoană fizică, ce îndeplineşte o funcţie de demnitate publică, nu aduce, în mod necesar, un prejudiciu de imagine pentru persoana fizică respectivă. Pretinsa faptă ilicită trebuie să determine un prejudiciu, iar între fapta ilicită şi prejudiciu trebuie să existe un raport de cauzalitate, care nu a fost demonstrat în cauză.”
Cât priveşte condiţia impusă de lege privitoare la existenţa vinovăţiei celui care cauzează prejudiciul, „pârâtul este iniţiatorul şi susţinătorul unor demersuri prin care tinde să i se constituie/reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, în temeiul legilor funciare, care s-a lovit de refuzul autorităţilor locale în demersul său şi care a asociat această atitudine cu o posibilă încălcare a legii penale. Pârâtul este, însă, îndreptăţit să folosească orice mijloace legale pentru atingerea scopului său, astfel că, asociind acest refuz cu zvonul public, şi-a găsit propria explicaţie, pe care, în câteva cuvinte, a expus-o pe platforma Facebook.”
„Dreptul la imagine al unei persoane nu este, însă, un drept absolut – continuă hotărârea judecătorească -, iar persoanele care îndeplinesc anumite funcţii de interes public sunt mai expuse decât alte persoane să fie analizate şi „judecate” public în chestiuni ce ţin de interesul societăţii.”
Marin, Stoican şi U.A.T. Stoeneşti au pierdut procesul cu Bragă, însă n-au făcut apel la instanţa superioară, diferendul oprindu-se în acest punct.
Magda BĂNCESCU