O intervenţie primitivă, grosolană, care sfidează toate normele estetice şi tulbură privirile trecătorilor, în arhitectura gardului Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Câmpulung, o clădire monument istoric, a încins spiritele în rândul membrilor unui grup de socializare, după ce unul dintre ei a postat câteva fotografii cu gardul „mutilat” de plăci PFL şi scânduri prinse în cuie în ornamentele din lemn. Din comentariile apărute în mediul online ca urmare a postării acestor imagini reiese faptul că angajaţii muzeului n-ar fi străini de cele întâmplate, aceştia recurgând la astfel de acte de vandalism, după cum au fost catalogate de autorul fotografiilor, tocmai pentru a proteja monumentul istoric de alţi barbari, care aruncau în curtea instituţiei, prin orificiile din gard, dovezi ale nesimţirii umane: PET-uri, doze de aluminiu, sticle şi tot felul de mizerii.
O măsură temporară
Fotografiile cu pricina au fost postate pe grupul de Facebook „Muşceleni”, însoţite de mesajul „Bătaie de joc la adresa Muzeului de Etnografie din Câmpulung”. Directorul Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea, a reacţionat imediat: „sau poate că e în regulă, şi tocmai că s-a protejat monumentul de vandali?”. Autorul postării, Ionuţ Şendroiu, îşi menţine poziţia ofensivă susţinând că „clădirea a fost vandalizată de către idiotul care a bătut plăci de PFL în cuie în stâlpii de lemn ornamentat. Încercați să vă imaginați ce ar fi zis Berechet dacă ar fi văzut oribilitatea asta. Se putea pune un coş de gunoi şi era mai simplu… părerea mea! Sau poate au altceva de ascuns???”. Alexandru Oprea îşi menţine punctul de vedere, susţinând că „lucrarea” subordonaţilor săi e doar o măsură temporară, menită să-i împiedice pe trecătorii lipsiţi de cei şapte ani de-acasă să mai arunce tot felul de mizerii în curtea muzeului: „Și dacă cineva ar fi interesat să afle detalii, ar afla, înainte de a face puțină atmosferă pe Facebook. După ani și ani în care aproape ZILNIC, angajații Muzeului adunau peturi de cola și doze de bere (pe lângă șervețele, și alte produse de igienă personală folosite), din grădina „Muzeului de Etnografie din Câmpulung, organizat în vila Ştefănescu, renovată după planurile lui Berechet”, s-a luat această măsură TEMPORARĂ, până la restaurarea zidului de incintă și realizarea unor măsuri de PROTECȚIE a monumentului față de cetățeni. Edit: o anumită categorie de cetățeni.”
„Să bați cuie în stâlpii de lemn ornamentat este o vandalizare”
Ionuţ Şendroiu nu e de acord cu argumentele directorului Muzeului Municipal: „Oroarea asta nu poate fi considerată o măsură temporară. E o vandalizare în sine. Faptul că un angajat adună bidoane din plastic din curtea muzeului nu reprezintă o vandalizare a monumentului (putea mătura şi praful adunat în acele firide cu această ocazie). Dar să bați cuie în stâlpii de lemn ornamentat este o vandalizare. Apropos, nu văd semne că s-ar fi aplicat vreodată un ulei protector pe stâlpii aceia. Dar s-au grăbit să înfigă cuie în ei, ca să nu se mai aplece angajatul muzeului dimineaţa să adune gunoaiele aruncate de cocalari. Ce părere aveţi despre postarea unui anunţ/avertisment de genul „mare amendă mitocanilor care aruncă gunoaie în curtea muzeului”? „Stimate domn. Platforma de socializare pe care o folosiți nu este considerată ca metodă de comunicare instituțională. Doi la mână, este exclusiv o politețe pe care v-o acordăm să vă răspundem, în condițiile unui trolism, dar nah. Și atunci, haideți să vă informați în primul rând: „lemnul ornamentat” de când datează, 2. ce competențe aveți în materie de tratare a lemnului „cu ulei protector” (de fapt, din asta se și relevă competențele), 3. ce competențe au angajații Muzeului „să adune gunoaiele aruncate” – cel puțin din asta, eu înțeleg că dvs. achiesați ideii potrivit căreia cocalarii au voie, iar oameni specializați în alte domenii (cum ar fi protejarea, conservarea, restaurarea) au misiunea de a face curat după aceste personaje. Mno, cam așa.”, se apără Alexandru Oprea.
Administratorul grupului a încheiat polemica
Au mai fost şi alte replici acide, în discuţii intervenind la un moment dat şi alte persoane, însă, cel care a avut ultimul cuvânt a fost administratorul grupului, care „le-a tăiat microfonul”. „Dl. director Oprea a raportat această postare ca fiind „hărțuire” cu solicitarea de a fi ștearsă! N-am șters-o fiindcă și mie măsura de a bate niște scânduri (sau blăni, cum se spune în popor) în gardul istoric ca la un wc public mi se pare foarte neinspirată, asta ca să fiu civilizat și să nu jignesc pe nimeni…De când arătarea unei situații explicite este hărțuire? Opresc comentariile, fiindcă oricum s-a polemizat prea mult.”, a precizat Marius Nicolae Toader. Potrivit muscelpedia.ro, clădirea în care funcţionează Muzeul de Etnografie şi Artă populară a fost construită în anul 1735 de către tetrilogofătul Ștefănescu, ultimul proprietar fiind avocatul Gheorghe Ștefănescu, de aici și numele vila „Gică Ștefănescu”. Este cea mai veche construcție civilă din Câmpulung. În anul 1928 a fost restaurată de arhitectul câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet, luându-și doctoratul în arhitectură cu această lucrare, pentru care a primit premiul Salonului Oficial. În anul 1948 clădirea este donată Academiei Române cu scopul de a deveni muzeu, iar în anul 1952 se reorganizeaza aici Muzeul Orășenesc Câmpulung având patru colecții: istorie, științele naturii, artă populară, artă plastică. Din anul 1977 devine secția de etnografie și artă populară având în structura sa: interioare țărănești specifice zonei Muscel, port popular muscelean de o mare diversitate, obiecte caracteristice ocupațiilor tradiționale din mediul rural din acest areal geografic, precum și o bogată colecție de ceramică. N. Manole
