Specialiştii Fundaţiei „Conservation Carpathia” au urmărit vreme de trei ani râşii din estul munţilor Făgăraş, şi cu ajutorul camerelor de filmat, au reuşit să îi numere. Datele au fost obţinute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a până la 105 zile de monitorizare în fiecare sezon. Inventarul s-a făcut prin studierea petelor de pe blana râşilor, care reprezintă un tipar unic, de la exemplar, la exemplar.
Prima monitorizare ştiinţifică din ţara noastră a vizat o suprafaţă de 1.200 de kilometri pătraţi din Munţii Făgăraş, Piatra Craiului şi Leaota. Specialiştii au montat 152 de camere video cu senzor de mişcare, care au înregistrat activitatea râşilor pe parcursul a trei ani. Au urmat apoi cinci luni în care doi oameni au analizat imaginile, cadru cu cadru.
Ruben Iosif, biolog „Conservation Carpathia”: „Fiecare individ din specia râs are o amprentă vizuală unică pe blana sa. Practic, pe fundalul acela galben al blănii râsului există nişte puncte aranjate într-un mod unic de la individ la individ.”
Specialiştii au identificat pe suprafaţa cercetată 23 de exemplare de râşi adulţi (9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat) şi 9 pui. În mod tradiţional în ţara noastră, inventarul animalelor sălbatice se face prin numărarea urmelor pe zăpadă şi observarea directă. Aceste metode dau însă erori semnificative, pentru că râşii se deplasează foarte mult, astfel devenind imposibilă atribuirea unei urme unui anumit exemplar, existând riscul ca acelaşi animal să fie numărat de mai multe ori.
Mihai Pop, Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice: „Este important să ştim care este impactul în ecosisteme a unei populaţii mai mari sau mai mici de râs, este important să estimăm în ce măsură resursele de hrană ne vor conduce la conflicte cu fermierii, de exemplu. Populaţia de râs din România este o populaţie stabilă şi sănătoasă.”
Modelele matematice au prezis o densitate de 1,7 râşi pe 100 kilometri pătraţi. Rezultatele studiului ştiinţific din Munţii Făgăraş arată că avem în România mai mulţi râşi decât în Carpaţii Slovaciei, Alpii Elveţieni sau în Munţii Jura. În total se estimează că pădurile noastre adăpostesc 2.400 de exemplare. „Deşi avem densităţi mai mari decât în alte ţări ale Europei, şansele noastre să întâlnim această specie în plimbările noastre în natură, pe munte, sunt foarte mici, aş spune de 0,01 la sută, ceea ce face ca această specie să fie şi mai carismatică!”, a mai spus biologul Ruben Iosif.
Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate în Uniunea Europeană şi este al treilea mare prădător de pe continent, după urs şi lup. Principalele ameninţări ale speciei în Carpaţii româneşti sunt pierderea habitatului prin defrişări intensive şi accesul nepermis al vehiculelor off-road.