Miercuri s-au împlinit 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, care a avut magnitudinea 7,2, pe scara Richter şi a făcut prăpăd în România, îndoliind o ţară-ntreagă. Bilanţul acestei catastrofe a fost unul teribil: peste 1.500 de morţi, 11.000 de răniţi şi peste 30.000 de locuinţe prăbuşite, cele mai mari pagube şi cele mai multe victime înregistrându-se în Bucureşti. Pagubele au fost atât de mari, spun seismologii, deoarece mişcarea plăcilor tectonice a avut loc la o adâncime mică pentru Vrancea, 94 de kilo¬metri. Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că ţara noastră este una cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, dar şi în alte zone, printre care şi zona Câmpulung – Făgăraş, care este a doua zonă seismică din România.
1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21.23 şi a fost resimţit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munţii Vrancea, la o adâncime de 94 km. Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant.
1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost, iar 760 de unităţi economice au fost afectate. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii. Un raport amănunţit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicităţii. Capitala Bucureşti a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbuşindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. Oraşul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa şi mulţi alţii, informează ProTV.
România a fost „zguduită” ultima dată în noaptea de 27 spre 28 octombrie 2018
Ultima dată când România a fost zguduită, nu de unul ci de două cutremure, s-a întâmplat în noaptea de 27/28 octombrie 2018. Primul cutremur, cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter, s-a produs, la ora 3:38 minute, în zona seismică Vrancea, în judeţul Buzău, la adâncimea de 150 km. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de VI grade Mercalli. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (17km), Covasna (33km), Întorsura Buzăului (37km), Târgu Secuiesc (48 km), Vălenii de Munte (53km). Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a spus atunci că nu au fost înregistrate apeluri pe 112. Cutremurul a fost urmat de o replică, la 2 ore distanţă, cu magnitudine 3,2. Seismul a avut loc în apropiere de Nehoiu, judeţul Buzău, la o adâncime de 148 de kilometri. De-a lungul anilor, studiile au arătat că pe teritoriul ţării noastre, cele mai multe cutremure au fost de origine tectonică, ceea ce înseamnă că ele sunt generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în plăcile tectonice. Peste 90% din totalul seismelor se produc în zona Vrancea, zona de întâlnire a plăcilor tectonice, unde există aproape permanentă activitate seismică. Cel mai mare cutremur înregistrat în România a avut loc în 1802 şi a avut o magnitudine de 7,9, scrie dcbusiness.ro. Potrivit specialiştilor, zonei seismice Câmpulung – Făgăraş i se apropie expirarea perioadei de inactivitate şi, dacă teoria ciclicităţii funcţionează, aici va avea loc, cât de curând, un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Există şi varianta potrivit căreia în următorii 14 ani nu se va produce nici un seism major. Zona seismică Câmpulung – Făgăraş include Valea Oltului, lacurile de acumulare Vidraru şi Pecineagu, zona de Nord a masivului Făgăraş şi zona Câmpulung, fiind determinată de mai multe falii crustale active. Una dintre acestea este Lotru – Brezoi – Titeşti – Depresiunea Loviştei – Cumpăna – Piscul Negru – Câmpulung. Ultimele cutremure puternice din Câmpulung – Făgăraş, cele din anii 1746, 1832 şi 1916 au fost generate tocmai de această falie, motiv pentru care zona este monitorizată continuu de seismologi. Ama IVAN