90.000 de lei era suma pe care noii „patroni” din fotbal sperau s-o obţină de la bugetul Câmpulungului, încurajaţi de o rectificare a veniturilor şi cheltuielilor locale produsă la sfârşitul lunii septembrie. La acel moment, municipalitatea primea de la bugetul central, cu titlu de sume defalcate din TVA, 479.000 lei, în scopul echilibrării bugetului local. În realitate, autorităţile noastre echilibrau, pe lângă nevoile Asistenţei sociale, care primea 379.000 lei, şi Învăţământului, pricopsit cu 10.000 lei, activitatea fotbalistică din oraş, gestionată tot de o asociaţie a cărei componenţă lasă loc de interpretări. Adică cine e în faţă, cine e în spate, cam tot cum s-a întâmplat şi până acum. Oficial, Eduard Bână este preşedintele Asociaţiei Clubul Sportiv Academia de Fotbal Muscelul Câmpulung Muscel, căreia Judecătoria i-a acordat personalitate juridică la data de 20 iunie 2019. În această calitate, Bână s-a prezentat la şedinţa Consiliului Local, convocată de Liviu Ţâroiu în regim extraordinar, vineri, 15 noiembrie 2019, pentru a aproba banii pentru fotbal. Cei 90.000 lei, primiţi de la bugetul naţional, erau direcţionaţi către „finanţarea programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat”. Adică fotbalul, care a ratat precedenta împărţire a fondurilor pentru Sport şi care n-a primit toată suma disponibilă, ci 72.000 lei.
Încă un club sportiv fără un finanţator puternic în spate, care depinde de bugetul local
La cinci luni de la constituire, Academia a cerut, după cum era de aşteptat, bani la Primărie, aşa cum au procedat toate asociaţiile anterioare care au „înviat” fotbalul la Câmpulung, deşi nu-şi permiteau să întreţină această activitate desfăşurată în regim privat. Aşa cum le-a dat celorlalţi, aşa le-a dat Liviu Ţâroiu şi noilor manageri ai ACS AF Muscelul Câmpulung, obligaţi să parcurgă o procedură din categoria „praf în ochi”, conform Regulamentului privind acordarea de finanţare nerambursabilă de la bugetul local al Municipiului Câmpulung. Adică s-a organizat o sesiune de depunere de proiecte sportive în perioada 15-31 octombrie 2019, accesată de Academia de Fotbal, care primeşte cei 72.000 lei, ca să recupereze sau să completeze cheltuielile efectuate până acum.
În afara obişnuitelor cârâieli, cum că „pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem fotbal”, dar votăm să-l finanţăm, a existat o singură opinie categoric împotriva finanţării echipei din banul public. Mai cu seamă că primarul însuşi s-a plâns, un an încheiat, de limitarea resurselor locale, care îl obligă să respecte agenda de lucrări contractate, fără a întreprinde vreun proiect nou. Chiar dacă se numără printre cei care au ajutat în trecut şi ajută şi în prezent echipa, Nicolae Dumitrescu a cerut, încă o dată, orientarea conducerii Asociaţiei către sectorul privat, pentru a face rost de fonduri. Cum, de altfel, se întâmplă peste tot în lumea civilizată, unde fotbalul este finanţat de investitori particulari. La noi, însă, tot Primăria şi, în special, primarul Ţâroiu s-au ocupat de strângerea finanţelor necesare fotbalului, convocându-i pe patronii locali la o şedinţă, cu scopul de a face donaţii pentru echipă. Obligat-forţat au dat curs apelului microbistului nr.1 al oraşului afaceriştii abonaţi la lucrările cu statul, care or fi cotizat de gura autorităţii contractante, generoase şi ea la atribuirea lucrărilor Primăriei.
Din alocuţiunea lui Dumitrescu am tras concluzia că este momentul ca asemenea practici să înceteze, iar pasionaţii să-şi găsească protectori în rândul oamenilor cu bani. „Am auzit diferite păreri, că suntem în an electoral, urmează un an electoral mai puternic şi dă bine la electoratul câmpulungean. Dar nu ar interesa electoratul câmpulungean să ştie dacă banii săi sunt cheltuiţi bine sau nu? Am fost printre cei mai aprigi susţinători ai fotbalului, atât de la această masă, cât şi material. (…) Orice club din lumea asta, pentru orice sport, are un finanţator. Acela este omul nr.1 în club: finanţatorul, omul care bagă bani în club, în echipă. Aceasta, pentru mine, este o mare necunoscută, pentru că apare „Academie de Fotbal”, dar condusă de o asociaţie non-profit. N-are activităţi lucrative, nu câştigă bani din nimic. O asociaţie non-profit trăieşte din sponsorizări. Acum, cum facem? Suntem patroni? Vrem un brand de echipă, dar noi nu băgăm bani în fotbal! Cerem altora! E un non-sens, nu pot să înţeleg. Atunci, aş pune întrebarea distinsului domn care a venit aici, alături de noi, dacă dumnealor sunt finanţatori sau doar cei care au înfiinţat un ONG ca să primească bani. Sunt două situaţii absolut distincte.”, a afirmat colegul de partid al primarului, „lămurit” de preşedintele Academiei că funcţionarea echipei are la bază ambele variante de susţinere financiară.
„Nu se poate. Dacă nu produceţi bani, daţi dumneavoastră bani din buzunar pentru fotbal? Eu cred că aşteptaţi de la colaboratori, prieteni, indiferent ce, să vă dea nişte bani. Aceia nu sunt banii dumneavoastră.”, a adăugat consilierul Dumitrescu. „Ţin să vă contrazic.”, a replicat Eduard Bână. „Banii nu ne-au căzut de undeva, ca să plătim 25.000 de lei pe lună, salarii şi prime de joc, noi i-am adus în club. Nu i-am cerşit nimănui. N-am venit să întindem mâna în stânga şi-n dreapta, ca să plătim salariile.”, a susţinut acesta, invocând atât aportul propriu, cât şi al firmelor care, conform afirmaţiilor sale, îi susţin proiectul.
Primăria nu va „pupa” niciun leu în ipoteza vânzării unui jucător
Altfel spus, jucătorii şi restul celor implicaţi s-au descurcat până acum cu banii din buzunar ai membrilor asociaţiei şi cu sponsorizări, potrivit informaţiilor oferite în plen de preşedintele Bână. „Eu înţeleg că dumneavoastră aţi făcut nişte împrumuturi. Ca să ţineţi activitatea echipei, v-aţi împrumutat în diverse locuri, sub formă de sponsorizări, aşa cum le spuneţi. Vine scadenţa şi trebuie să le daţi banii înapoi. Şi v-aţi gândit că n-ar fi rău să vă dea Primăria bani, ca să-i înapoiaţi.”, este teoria plauzibilă a consilierului, contrazisă din nou de Eduard Bână.
Acesta susţine că a cheltuit, din vară, până acum, peste 100.000 lei. „Bugetul asociaţiei pentru susţinerea acestui an competiţional este de 300.000 lei, a intervenit Liviu Ţâroiu. Proiectul pe care ni l-au prezentat prevede ca ei să susţină cu 210.000 lei, noi am alocat, prin rectificarea bugetară 90.000 lei, dar, din documentele puse la dispoziţie comisiei de analiză a acestei solicitări, a reieşit că nu trebuie să susţinem mai mult de 72.000 lei. Ei au solicitat mult mai mult.”
În apărarea cererii sale financiare, preşedintele Bână a motivat că nu a adus jucători rodaţi „pe gârlă”, ci unii care au prestat la Liga I, a II-a sau a III-a, lucru care chiar nu era treaba Consiliului Local, căci nu Consiliul Local l-a forţat să-şi facă echipă. Şi-a făcut-o de plăcere, fără să întrebe Consiliul, care din nou a fost pus în faţa faptului împlinit: existenţa unui club de fotbal privat, care cere bani publici. După cum nu vor fi cooptaţi la negocieri ori chemaţi la împărţirea profitului nici în ipoteza unor câştiguri din transferul unor jucători care cresc în valoare pe seama bugetului public. Dar până la asemenea performanţe financiare, nădejdea stă în ajutorul municipalităţii, care a primit un vot împotrivă din partea lui Nicolae Dumitrescu până când directoratul clubului făcea dovada că finanţează, cu banii săi, echipa. Dovadă pe care Bână a anunţat că o poate prezenta oricând celor sceptici faţă de miliardul cheltuit din buzunar. De curând, s-a făcut o economie în materie de costuri prin concedierea antrenorului Gică Mihali, care vorbea cu jucătorii… prea ca pe stadion.
Magda BĂNCESCU