După ce Curtea de Apel i-a respins recursul, are de ispăşit trei ani şi şase luni de închisoare
Fostul viceprimar de la Rucăr în perioada 2004-2008, Ion Popa Nica, de 61 de ani, a fost condamnat la începutul anului pentru infracţiuni la regimul silvic. Judecătoria Câmpulung i-a aplicat o pedeapsă cu privare de libertate, pe care fostul ales local a contestat-o, instanţa superioară respingându-i apelul. În acest caz, Ion Popa Nica a rămas cu condamnarea. Pe 2 iulie 2019, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Argeş şi cei de la Secţia de Poliţie Rurală Rucăr au pus în executare mandatul de executare a pedepsei şi rucăreanul a fost încarcerat.
Ion Popa Nica a mai fost condamnat cu suspendare, acum cinci ani, în dosarul întocmit pentru „dispariţia” unei păduri de pe raza localităţii Bughea de Sus, plus că a fost pus să plătească 70.640 lei, reprezentând 50% din valoarea prejudiciului, în vederea înfiinţării fondului de conservare a pădurilor.
În februarie, Judecătoria Câmpulung l-a condamnat cu executare
Pe 18 februarie 2019, acelaşi personaj a primit o altă pedeapsă, după ce a construit ilegal în arii naturale protejate şi a micşorat în acest fel suprafaţă de teren din Fondul Naţional Forestier. De data aceasta, fostul ales local s-a ales pe cap şi cu anterioara pedeapsă, pe care o avea de executat sub supraveghere, condamnarea finală a lui Ion Popa Nica ajungând la trei ani şi şase luni de închisoare.
Dosarul penal al cauzei a fost format în iulie 2016 şi s-a finalizat pe 18 februarie 2019, de-a lungul a 23 de termene de judecată. În cauză, inclusiv primarul de la Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, a fost martor în proces, alături de Mircea Vergheleţ, Marius Ion, Constantin Vezeanu, Radu Nicolae Vulcu, Marian Vicenţiu Avram, Marius Olteanu, Sever Ţenţu, Gheorghe Bunel şi Marian Coleşică.
De asemenea, expertul desemnat prin tragere la sorţi a avut misiunea să prezinte instanţei o lucrare, care să stabilească: dacă şapa turnată la nivelul anului 2013 conferă construcţiei caracter definitiv sau îşi menţine caracterul de construcţie provizorie; dacă pentru turnarea şapei era nevoie de autorizaţie de construcţie sau nu, precum şi dacă prin această şapă s-a mai diminuat fondul forestier şi zona protejată faţă de construcţia anterioară efectuării acestei şape; să comunice dacă proiectul de construcţie nr. 12/2006 şi respectiv construcţia în cauză pot fi încadrate în categoria de construcţii ce pot fi edificate legal; să comunice dacă poate căpăta destinaţia dată prin acest proiect; să stabilească dacă fără şapa turnată s-ar fi degradat construcţia şi materialele sau nu; dacă imobilul teren, pe care se află edificată construcţia este în Parcul Naţional Piatra Craiului sau nu, respectiv poziţionarea terenului; dacă construcţia edificată se încadra în dispoziţiile art. 36 şi 37 din legea specială privind accesul şi amplasarea de construcţii în fondul forestier şi respectiv în Parcul Naţional; dacă se încadrează în textul de lege privind amplasarea acestei construcţii.
După ce toate acestea au fost prezentate, magistratul de caz s-a pronunţat, emiţând hotărârea nr. 28 din 18 februarie 2019, prin care Ion Popa Nica a primit şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de reducerea suprafeţei Fondului Forestier Naţional, fără respectarea articolelor 36 şi 37 din Codul Silvic; alte şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de amplasarea de construcţii şi investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate.
Instanţa a constatat că infracţiunile acestei cauze sunt concurente cu cele sancţionate prin sentinţa penală nr. 82 din 2014, a Judecătoriei Câmpulung, definitivă prin decizia penală nr. 641/A/24 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, în dosarul nr. 2845/205/2014.
Astfel, s-a anulat suspendarea sub supraveghere dispusă prin sentinţa menţionată. Instanţa a descontopit pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare, aplicată lui Ion Popa Nica, prin sentinţa din 22 aprilie 2014, a Judecătoriei Câmpulung, rămasă definitivă prin decizia penală din 24 noiembrie 2014, a Curţii de Apel Piteşti, şi repune în individualitate cele două pedepse de câte 3 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală menţionată.
În final, cele două condamnări la câte 3 ani fiecare, din 2014, au fost contopite cu celelalte două, de câte 6 luni, din 18 februarie 2019, şi lui Ion Popa Nica i-a fost aplicată cea mai grea, de 3 ani închisoare, căreia i s-a adăugat un spor de 6 luni, rezultând o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu executare. Ca pedeapsă accesorie, rucăreanului i-au fost interzise drepturile civile de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.
Pe latura civilă, Judecătoria Câmpulung a admis cererea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”, Administraţia Parcului Naţional „Piatra Craiului”, şi l-a obligat pe bărbat să demoleze construcţia şi să elibereze terenul forestier de orice construcţii sau instalaţii amplasate ilegal. Ion Popa Nica a mai fost pus să suporte cheltuielile judiciare către stat, care se ridică la 2.300 lei.
Cum decizia Judecătoriei nu a fost definitivă, Ion Popa Nica a contestat-o. Apelul s-a judecat în trei termene, terminate cu amânări, iar la al patrulea, pe 1 iulie, Curtea de Apel Piteşti a respins ca nefondată cererea acestuia împotriva sentinţei penale a Judecătoriei Câmpulung din 18 februarie 2019. Bărbatul a fost pus să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat, în sumă de 600 de lei. Aşa cum vă spuneam, după pronunţarea Curţii de Apel, Ion Popa Nica a fost ridicat de acasă de poliţişti şi încarcerat. Adrian TĂNASE