Urmele dezastrului cauzat de pârâul Valea Româneştilor, care, dintr-un fir de apă potolit, se transformă într-o urgie aducătoare de pagube localnicilor, erau evidente şi la trei-patru zile de la cele mai păcătoase ploi ale începutului de vară. De fapt, ce contabilizează cei păţiţi sunt nu zilele trecute de la ultimele precipitaţii care le-au dat emoţii, ci orele, la cum dă de sus în fiecare zi a săptămânii. Însă cele mai mari distrugeri de până acum – intuind că vor urma, din nefericire, şi altele, la ce veşti teribile are Primăria pentru aceşti orăşeni – au fost cauzate de cantităţile de apă căzute la mijlocul săptămânii trecute. A turnat cu găleata şi la Câmpulung, şi în vecinătăţile oraşului. Mult şi într-un timp scurt, adăugând un supliment nedorit de apă solului care musteşte de cât a fost udat în mai şi în prima săptămână din iunie. Este atât de îmbibat de apă pământul, încât strada Ion Giurculescu, prelungită de Valea Româneştilor, era, sâmbătă dimineaţa, străbătută de pârâiaşe prelinse de pe dealurile care n-au apucat să se zvânte, în ciuda răgazului de o zi dat oamenilor de natura dezlănţuită. Şi în ciuda soarelui dogoritor, parcă de iulie, căruia îi trebuie insistenţă ca să usuce toată udătura din jurul gospodăriilor.
Primăria, copleşită de lucrările din centru, n-are bani pentru lucrări de protecţie a străzii
Aproape pe toată întinderea sa, pârâul Valea Româneştilor, care capătă o forţă groaznică atunci când este umflat de torente, amplificată de căderea lui de la înălţime către zona joasă a Colegiului Pedagogic „Carol I”, are malurile „muşcate” de şuvoaiele prăvălite vijelios. Ca o ironie, spuneau oamenii care nu-şi trag sufletul de la o repriză de ploaie la alta, în ziua în care gârla a dat pe afară, rupând în curgerea ei turbată pomii şi marginea străzii ori a proprietăţilor amplasate dincolo de firul de apă, n-a plouat la Câmpulung cât a plouat la Bilceşti. Aşadar, necazul li s-a tras de la prăpădul căzut peste vecinii de la Valea Mare Pravăţ, care a avut consecinţe năucitoare şi la Câmpulung.
În acest ritm al precipitaţiilor şi al distrugerilor provocate de un pârâiaş aparent inofensiv, orăşenii din această parte a municipiului riscă să rămână fără stradă. Asta pentru că râul rupe malurile progresiv, atât pe o parte, cât şi pe cealaltă, croindu-şi loc de trecere printre casele amplasate prea aproape. Întreg locul este îngust. Şi vadul, şi strada, de aceea gârla nervoasă ajunge să „şteargă” gardurile locuinţelor şi să le măture curţile. Iar când ce se prăvăleşte de pe dealuri ajunge în albie, avem imaginea completă a nenorocirii, care, săptămâna trecută, era cât pe ce să-l lase pe un cetăţean fără maşină.
Omul obişnuieşte să-şi ţină autoturismul peste drum, pe malul pârâului, sub o copertină asemănătoare celor de la staţiile de maxi-taxi. Când s-a pornit năpasta, proprietarul era la serviciu, însă a avut noroc cu vecinii, care au observat la timp cum debitul nefiresc sparge dâmbul de pământ, de parcă rupea din brânză. Proprietara reşedinţei de lângă cea a câmpulungeanului cu maşina pe buza gârlei ieşite din matcă ne-a povestit cum i-a salvat bunul. „I-am dat telefon şi i-am spus că e apa mare… roade dedesubt. Ne-a spus unde este cheia şi i-am mutat-o noi. După ce i-am mutat-o, a căzut copertina cu mal cu tot. Acum aşteptăm să vină o macara, ca să scoată copertina aceea de acolo. Dacă dă altă ploaie, bate în copertină şi vine apa peste noi.”, a intuit femeia blocajul reprezentat de refugiul răsturnat în râul care i-a „furat” susţinerea.
Oamenii au o soluţie, pe care, însă, n-are cine s-o pună în practică. Şi anume: trebuie neapărat „decupată” marginea lipsită de case, pentru a face loc apei să se desfăşoare atunci când este umflată de pâraiele formate pe dealuri. Aşa se salvează strada, pe sub care apa înaintează, vară de vară, strangulând-o, până la izolarea caselor, cum s-a întâmplat cu câţiva ani în urmă, când a fost nevoie de recrearea căii de acces, plus consolidarea prin îndiguire a malului aproape dispărut. Degeaba unii dintre proprietari au procedat la fel, amenajându-şi fiecare câte o apărătoare în zonele expuse. În timpul ploilor de săptămâna trecută, amenajările le-au fost distruse de puterea potopului. Plasele au fost rupte, iar bolovanii, purtaţi de curentul de nestăvilit.
Zona cu pricina pare cea mai deteriorată de puhoaiele dezlănţuite a căror înălţime este trădată de săpătura în ambele maluri, însă nu este singura. Aproape întreaga albie este plină de copaci smulşi din rădăcină, nu doar crengi, bolovani, noroi şi, din păcate, excesiv de multe gunoaie, unele antrenate din gospodării, altele găsite în râu.
Primarul Liviu Ţâroiu, susţin unii dintre cei mai năpăstuiţi câmpulungeni, de fiecare dată când natura îşi arată forţa nimicitoare, a fost în zonă, a văzut şi a concluzionat: n-avem bani.
Magda BĂNCESCU