Până la afişarea propunerilor de buget pe 2019, aşteptate la sfârşitul lui ianuarie sau începutul lui februarie – depinde cât de grăbit este Liviu Ţâroiu să aibă aprobate veniturile şi cheltuielile acestui an -, continuăm să sperăm că şeful Executivului ne va invita la o conferinţă de bilanţ al lui 2018, în care să aflăm şi ceva intenţii pentru viitorul apropiat. Deşi după documentaţiile comandate, unele finalizate, anul trecut, ne-am făcut o idee despre ce urmează pe agenda administraţiei locale. Cele mai importante investiţii vor fi în centru. Prima: Piaţa Primăriei, pe care, la vară, constructorul este obligat s-o predea „boboc” partenerului de contract şi câmpulungenilor, căci pentru ei şi din banii lor s-a întreprins reparaţia. Doi: Bulevardul „Pardon”, proiect care nu se limitează la promenada mărginită de tei, ci cuprinde carosabilul şi trotuarele străzilor Negru Vodă şi Republicii, reţelele de apă, canalizare, gaz, unde e nevoie, „căblăraia” companiilor de servicii şi tragem nădejde că şi faţadele vor fi puse la punct, căci altfel reabilitarea n-ar fi completă. Dacă Piaţa Primăriei, care nu constituia cine ştie ce zonă de lucru, nici ca întindere, nici ca dificultate a intervenţiilor, n-a fost gata într-o jumătate de an, vă daţi seama cât va dura lucrarea de pe bulevard, a cărui imagine Liviu Ţâroiu vrea s-o schimbe complet. Cum a zis în campanie: vrea un Câmpulung de nerecunoscut.
În aşteptarea comunicării despre realizările şi eşecurile anului trecut, pe care conducătorul Câmpulungului o datorează plătitorilor de taxe şi impozite, ne permitem o analiză sumară a activităţii Primăriei, pe partea de investiţii, comparând lista aprobată în februarie, odată cu bugetul, şi varianta finală, din decembrie, când s-a produs ultima rectificare pe 2018. Aruncând un ochi peste ambele versiuni ale calendarului investiţional al anului recent încheiat, concluzia este că un purcoi de lucrări, cu sumele aferente, vor fi reportate în 2019. Nimic neobişnuit faţă de mandatele anterioare, practica primarilor fiind de a încărca lista de investiţii cu lucrări despre care ştiu sigur că nu le vor face. Dar trecându-le la catastif, blochează nişte fonduri într-o intenţie de lucrare ori dotare. Impropriu spus „blochează”, pentru că, peste an, jonglează cu alocările, luând dintr-o parte şi punând în altă parte.
Lista de investiţii pe 2018, votată în februarie, de două ori, prima oară, la jumătatea lunii, a doua oară, la sfârşitul lunii, când Fiscul a obligat Primăria să-şi refacă socotelile, a câştigat poziţii noi pe parcursul anului, cu finanţările de rigoare. Concomitent, a pierdut alocări pentru proiecte rămase cu semnul întrebării. Punând în balanţă varianta nr.1 cu varianta nr.9 – căci nouă rectificări de buget s-au produs în 2018 -, am remarcat o serie de modificări pe care le prezentăm succint în acest colţ de pagină. Una dintre corecturile de esenţă ale vistieriei publice – una pozitivă – constă în creşterea sumei pentru renovarea Industrialului de jos. O iniţiativă bună, întrucât se salvează un monument istoric, care figura la începutul anului doar cu partea Primăriei, 282.500 lei. Cele aproape 4 milioane de lei, cu care Ministerul Dezvoltării sprijină lucrarea de la Câmpulung, au majorat substanţial bugetul local.
Au dispărut din buget – şi s-au salvat astfel – 100.000 lei destinaţi DALI-ul pentru reabilitarea Parcului „Kretzulescu”, nemaifiind mare lucru de reabilitat la el. În afara băilor, alţi bani, altă distracţie, menţinută între cheltuielile lui 2018. Alţi 100.000 lei s-au direcţionat de la achiziţionarea unor locuinţe sociale sau de necesitate către SF-ul unui bloc cu acest specific. SF plătit degeaba dacă ministerul nu alocă cele 5 milioane de euro necesare. Din nou avem o majorare, de fapt, o dublare, chiar mai bine, a valorii investiţiei de extindere a reţelei de apă pe două străzi în zona variantei, Grigore Alexandrescu şi Valea Bărbuşii, de la aproape 750.000 lei la 1.650.000 lei. Fondurile ministerului, peste 4,3 milioane de lei, au completat contribuţia municipiului, de 276.000 lei, şi în cazul reabilitării conductei de aducţiune a apei brute. Idem pentru Staţia de Epurare – Linia Apei, pentru care edilii se pregătiseră cu 746.000 lei, iar ministerul a asigurat restul până la 13,3 milioane lei. Tot de la minister au venit bani în plus faţă de cifrele iniţiale ale economistelor şi pentru canalizarea realizată prin primul PNDL accesat de Liviu Ţâroiu, care s-a dus până la 1,34 milioane de lei, de la un total prognozat pe 2018 de 837.000 lei.
Avem o creştere de valoare şi în privinţa intervenţiilor în sistemul de alimentare cu apă, conform contractului de concesiune cu Edilul, de la puţin peste 100.000 lei, la aproape 200.000 lei. Dar şi o scădere a valorii celor de canalizare, de la 222.000 lei la 128.000 lei. Amenajarea urbanistică a sudului municipiului, Bărăţie – „Dinicu”, cu Piaţa Jurământului la pachet, a beneficiat iniţial de o prevedere de 1,95 milioane de lei. Dar dacă executantul s-a mişcat peste aşteptări, Liviu Ţâroiu a făcut rost de diferenţa până la 2,4 milioane lei, pentru a i-o plăti în 2018. Încurajat de succesul livrat de constructorul piteştean General Trust, primarul a procedat la fel cu Piaţa Primăriei. Pusese de-o parte 2,8 milioane, dar, dacă executantul s-a angajat că încheie până la Crăciun, a scotocit rezerva publică după restul până la 6,4 milioane lei.
S-a umblat, în sensul tăierii, la bugetul unor asfaltări de străzi mărginaşe, beneficiare a 6,5 milioane lei, rămase la final de an, dacă tot nu s-a lucrat nimic la ele, cu 4,78 milioane lei. Dar tăierea cu adevărat spectaculoasă este cea a alocării podului din Tabaci, pentru reconstrucţia căruia autorităţile au rezervat peste 2 milioane de lei, transformaţi, la sfârşit de 2018, în 1.000 de lei. Cât despre celălalt, de pe Şoseaua Naţională, ministerul a completat degeaba cei 240.000 lei, partea Câmpulungului, cu diferenţa până la 964.000 lei, căci executantul, acelaşi din Piaţa Primăriei, n-a avut ce şantier să disloce în vecinătatea Minierului. Şi mai sunt şi altele, despre care vom povesti altă dată.