Din felul în care a pus problema consilierul local şi profesorul de Educaţie Fizică şi Sport Cristi Creţu, la dezbaterea ordinară din 31 octombrie 2018, s-a înţeles că stadionul Câmpulungului nu este administrat de o mână de gospodar şi că se primeneşte doar la „zile mari”. În mod normal, baza ar trebui să arate bine în permanenţă şi să nu fie nevoie de intervenţii în public, la primar, ca să trimită oameni să facă curăţenie pentru un eveniment sportiv cu participare din afara Câmpulungului, existând riscul de a ne face de râs în faţa musafirilor. Bine era ca directorul Clubului Sportiv, în a cărui „bătătură” se află şi Stadionul Municipal, chiar dacă este al Primăriei, să se fi ocupat din proprie iniţiativă de rezolvarea cerinţei pe care Creţu s-a văzut nevoit să i-o adreseze lui Liviu Ţâroiu, ca să se asigure că nu vor fi probleme organizatorice la manifestarea fotbalistică din week-end-ul trecut. Cu aceeaşi promptitudine cu care s-a prezentat în faţa Consiliului, ca beneficiar de fonduri publice, la împărţirea banilor pentru Sport, tot aşa Mircea Fulger ar fi putut prelua iniţiativa de a fi o gazdă impecabilă, fără să se mai ajungă la relatări înaintea aleşilor, care nu-i fac cinste ca manager al unei instituţii sportive. Altfel spus, nu-i era greu să ia personal legătura cu conducătorul Câmpulungului, ca şef de structură dependentă şi de banii de la bugetul local, ca să-i ceară să trimită muncitori de la ADP, la curăţenie.
Delăsare a administratorului stadionului, dacă lui Ţâroiu i s-a cerut în public să asigure curăţenia
Ca să fie sigur că Stadionul Municipal va arăta fără cusur în ziua de duminică, 4 noiembrie 2018, profesorul Cristi Creţu, implicat direct în faza judeţeană a Interligii Naţionale de Fotbal, organizate, la nivelul Câmpulungului, de Asociaţia Judeţeană de Fotbal, a luat cuvântul la dezbaterea Consiliului, solicitând câteva acţiuni de bun simţ ale municipalităţii. Până la urmă, chiar dacă nu municipiul era organizatorul evenimentului sportiv, ca gazde a 400 de argeşeni, copii şi părinţi, care urmau să vină la Câmpulung, autorităţile locale erau obligate să sprijine derularea etapei în condiţii cât mai bune. Mai cu seamă că nu li se cerea mare lucru. În primul rând, nu li se cereau bani, A.J.F. suportând absolut toate cheltuielile presupuse de competiţia de fotbal. Alor noştri li se solicita o implicare redusă, constând în punerea la dispoziţie a terenului şi a spaţiilor pentru desfăşurarea jocurilor. Dar nu oricum, ci pregătite corespunzător. „Vor participa în jur de 400 de copii din judeţul Argeş – a anunţat Cristi Creţu, cu câteva zile înaintea competiţiei, consumate între timp -, pe parcursul întregii zile, de dimineaţă, de la ora 8.30. Mulţi dintre copii vor fi însoţiţi şi de părinţi. Să sprijinim cât de bine şi să fim nişte gazde bune, prin a face ordine, curăţenie la stadion, unde lucrurile nu stau chiar cum trebuie. Am luat legătura personal şi cu cei care au magazine pe lângă, fiindcă ne-au solicitat posibilitatea să existe apă, sucuri şi cele necesare. Copiii sunt născuţi în 2009 şi mai mici, au 9 ani, 8 ani, 7 ani. Ne solicită – dacă putem vorbi cu domnul director al Clubului Sportiv – sprijin în a susţine activităţile celor mai mici, pe terenul sintetic din incinta bazei sportive.”
Bordura din beton a terenurilor sintetice, o lipsă totală de prudenţă
Moment în care Liviu Ţâroiu l-a asigurat că sprijinul solicitat este garantat în totalitate. Curăţenia, toaletele publice, de care era nevoie, plus efectivele de la Poliţia Locală, pentru a exista ordine pe durata întregii zile. Cu toată mobilizarea confirmată de primar, tot rămânea o problemă, reclamată tot de Creţu cu ceva vreme în urmă şi reluată de David înaintea evenimentului pe cale să înceapă la data discuţiilor pe care vi le prezentăm.
Este vorba despre bordura periculoasă, executată, nu de mult, la cele două terenuri sintetice. Este mult prea ridicată şi intrată în suprafaţa de joc, încât, oricând, un jucător, dezechilibrându-se în timpul partidei, poate nimeri cu capul în „brâul” din beton. „Nu ştiu cum au curaj să bage copiii să joace pe terenurile acelea. Au ridicat bordura, au făcut-o atât de înaltă, că toată suprafaţa de joc, la terenul de fotbal, este delimitată de bordură.”, a împrospătat Bogdan David un avertisment mai vechi al lui Creţu, potrivit căruia împrejmuirea nefăcută cu cap poate nenoroci un copil. „Nu ne aparţine nouă.”, a căutat să scape de responsabilitate primarul, deşi era obligat, cel puţin moral, să-i ceară celui căruia îi aparţine „opera” să remedieze pericolul. Altfel spus, dacă directorul Mircea Fulger nu s-a sesizat la prima reclamaţie în Consiliul Local, el, ca primar, răspunzător de siguranţa cetăţenilor, mai cu seamă că aici este vorba despre nişte copii, trebuia să-l pună la punct pe administratorul Clubului.
Mai ales că soluţia de atenuare a riscurilor pentru jucători nu este atât de complicată, după cum vede fostul director al Clubului Sportiv „Muscel”, Mărgărin Blidaru, funcţie din care a ajuns viceprimar: „Acolo pot să pună nişte bureţi.”, este varianta acestuia de a „îndulci” impactul cu pragul din ciment, construit într-o totală lipsă de inspiraţie.