Vineri, la Primăria Municipiului Câmpulung, Asociaţiile de Proprietari – Locatari au dezbătut noua lege, 196/2018, lege care prevede organizarea şi funcţionarea asociaţiilor. Aceasta înlocuieşte legea 230/2007, a fost publicată în Monitorul Oficial 660 de pe 30 iulie anul acesta şi îi vizează pe românii care au o locuinţă şi vor scoate mai mulţi bani din buzunar, iar noile obligaţii şi responsabilităţi sunt şi pentru administratori. Printre administratorii din Câmpulung, legea a adus numeroase controverse şi nemulţumiri.
Primăria Câmpulung a găzduit întâlnirea Asociaţiilor de Locatari – Proprietari cu reprezentanţii administraţiei locale, preşedinţii de asociaţie şi cu preşedintele Ligii Asociaţiei de Proprietari „Habitat” Bucureşti. Tema principală a fost noua lege a Asociaţiilor de Proprietari, lege apărută în iulie, urmând să fie modificate mai multe aspecte, precum înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii.
„Această lege, cu care noi am luptat, de 11 ani, să încercăm cumva să nu se întâmple, a ieşit până la urmă şi, trecând peste faptul că am avut peste 100 de pagini de observaţii înaintate, pe rând, iniţiatorului, de-a lungul timpului, eu nu fac nicio interpretare politică, fac interpretări administrative la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Să nu faceţi greşeala să credeţi că e legea, care are merite sau reproşuri, este o lege care a încercat să iasă atâţia ani. Este vorba despre legalitatea desfăşurării şedinţelor de comitet şi adunărilor generale. Atestatul va fi valabil patru ani, cei care sunt atestaţi, în termen de 12 luni, trebuie să absolve un curs de calificare profesională. Ca să faci un curs de calificare durează şapte luni şi, ca să plăteşti un lector, timp de şapte luni, nu este sub 25 de milioane. Era suficient să prezinte un curs legal. Există mai multe tipuri de calificări, însă s-a ales cea mai lungă şi cea mai scumpă.”, a spus preşedintele Ligii Asociaţiilor de Locatari – Proprietari „Habitat” din Bucureşti, Mihai Mereuţă.
Noua lege vizează, în primul rând, o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. „Preşedintele Asociaţiei de Proprietari şi membrii Comitetului Executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de Proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
Şedinţa a ţinut o bună perioadă de timp şi a cuprins momente foarte tensionate între organizatori şi preşedinţii Asociaţiilor de Locatari – Proprietari.