Liviu Ţâroiu şi-a surprins ascultătorii, săptămâna trecută, la dezbaterea despre viziunea câmpulungenilor de dezvoltare a localităţii, împărtăşindu-le două vise ale sale, neavând curaj să le spună proiecte, conştient că nu le va putea realiza într-un viitor rezonabil. De fapt, trei vise, dacă punem la socoteală, în afara pasajului subteran de la Policlinică, până la „Dinicu Golescu” şi crearea unei centuri pe o veche rută, pornită mai sus de Pedagogic, cu ieşire la drumul naţional, şi o idee pe care primarul a abordat-o în dialogul cu şefii de la Transporturi. Şi anume scoaterea camioanelor de pe aşa-zisa centură a Câmpulungului şi mutarea transportului greu pe drumul prin Boteni, după ce i se va asigura infrastructura necesară acestui tip de circulaţie. Auzind propunerea primarului de la Câmpulung, participant, de curând, la întâlnirea cu ministrul Transporturilor de la Piteşti, oficialul n-a cutezat nici măcar să-i promită ceva în acest sens, darămite să se angajeze că va avea în vedere solicitarea venită din teritoriu. Mai realist decât Liviu Ţâroiu, Adrian Cicu spunea, cu resemnare, că nu vom prinde timpurile în care vor fi puse în practică dorinţele edilului, care, trebuie să recunoaştem, sună bine. Sună prea bine ca să fie adevărate. Din păcate, n-am auzit nimic despre planuri mai apropiate de realitate, precum reabilitarea tronsonului din DN 73 care trece pe teritoriul municipiului, cu o distanţă de puţin peste 11 kilometri.
Arhitectul Irina Popescu Criveanu: „Drumul vechi, care prelua Calea Târgoviştei, prin Măţău, şi ieşea undeva la Sud de Cetăţeni, este una dintre direcţiile despre care noi credem că ar putea constitui un ajutor spre dezvoltarea turistică a zonei”
Prima care a vorbit despre necesitatea „reactivării” unei vechi rute de circulaţie, peste dealuri, pornită din vecinătatea Şcolii Normale „Carol I”, cu ieşire la margine de Muscel, a fost arhitectul Irina Popescu Criveanu, componentă a echipei de lucru implicate în realizarea Planului Urbanistic General al Câmpulungului. „(…) Este de mare ajutor dezvoltarea turistică ce se preconizează spre Nord, este, de asemenea, de mare ajutor proiectul de circuit turistic al celor trei capitale. Ideea este că oraşul stă în două drumuri: unul este funcţional şi acum, celălalt, care venea de la Curtea de Argeş şi se ducea la Târgovişte, este funcţional pe alt traseu. Drumul vechi, care prelua Calea Târgoviştei, prin Măţău, şi ieşea undeva la Sud de Cetăţeni, este una dintre direcţiile despre care noi credem că ar putea constitui un ajutor spre dezvoltarea turistică a zonei.”, a afirmat reprezentanta firmei bucureştene Quattro Design, autoarea viitorului PUG.
Ideea a fost preluată şi de Liviu Ţâroiu în mesajul său, completându-o cu o altă dorinţă realizabilă în cine ştie câte decenii de acum înainte: un pasaj subteran între Policlinică şi Colegiul „Dinicu Golescu”. „Dacă aş reuşi un pasaj gen Unirii, aş rezolva o parte dintre problemele oraşului şi am avea şi o suprafaţă de agrement deosebită.”, este de părere primarul Ţâroiu, care a continuat: „S-a pomenit aici că, înainte, căile de acces spre Târgovişte nu depăşeau Câmpulungul, din contră, mergeau spre zona Măţăului. Drumul vechi ar fi o centură interesantă a municipiului, care ne-ar degreva de o parte consistentă a circulaţiei. Două vise ale mele, pe care nu cred că le pot materializa”, dar dacă nu vor fi trecute ca obiective în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, nici nu vor fi „dezgropate”, peste ani, peste decenii, de aleşi mai îndrăzneţi.
Tot la nivel de teorie „science fiction”, dacă ne raportăm la stadiul înapoiat în care se află Câmpulungul la capitolul infrastructură rutieră, se află crearea unor rute de circulaţie pe Grui şi Creţişoara, în scopul degajării circulaţiei în centru. Prima variantă, cartografiată în PUG: şoseaua ocolitoare a Câmpulungului pleacă din Valea Bărbuşii, prin spatele unităţilor militare, taie Calea Târgoviştei, după Colegiul „Carol I”, ajunge în Valea Româneştilor, iar apoi iese în strada Doctor Nicolae Fălcoianu şi de aici se continuă până în Calea Pietroasă.
O a doua variantă, care nu a fost luată în calcul, presupunea urcarea în Mărcuş, de pe Valea Unchiaşului (Apa Sărată), şi continuarea până în strada Gruiului, traversarea cartierului Grui spre fosta Uzină ARO, cu coborâre spre Podul Braşovului, pe undeva prin dreptul fostei Fabrici de Matriţe.
Şeful Executivului n-a omis să spună că a insistat la întrevederile cu delegaţiile de la Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, venite în teritoriu, cum a fost recenta vizită a ministrului Lucian Şova la Piteşti, pentru o centură a municipiului, pentru ca „în Câmpulung să nu mai transporte Cimentul. Circulaţia mare a Holcim-ului să se desfăşoare prin comune, nu prin oraş. Cum este DN 73 D, prin Boteni. Discuţii, n-avem nimic, nici măcar la nivel de promisiune.”, a precizat Liviu Ţâroiu.