La sfârşitul primului trimestru al acestui an, primarul de la Schitu Goleşti a prezentat Consiliului Local raportul anual privind starea economică, socială şi de mediu a comunei, care conţine cele mai importante acţiuni şi realizări sau, dimpotrivă, nerealizări ale anului 2017, în sectoarele de activitate enumerate. Raportul lui Tudorel Vasile Miriţă conţine o analiză în rezumat a tuturor domeniilor care au legătură cu administraţia publică locală: situaţia populaţiei, educaţia, sănătatea, infrastructura, administrarea domeniului public şi privat, paza şi ordinea publică, industria, agricultura şi zootehnia, servicii şi comerţ, cultura şi activitatea instituţiei. Vom extrage din informarea şefului Executivului pentru aleşi capitolul referitor la culturile agricole, afectate anul trecut de coborârea porcilor mistreţi din pădure, pe terenurile oamenilor, care s-au trezit cu munca ruinată. Ce n-au distrus frigul primăverii capricioase şi ploile violente au făcut praf jivinele codrului, care i-au albit pe mai toţi primarii musceleni, pe care legea îi împiedică să acţioneze pentru protecţia cetăţenilor şi a proprietăţilor acestora. N-a făcut excepţie vecinătatea sudică a Câmpulungului, unde tabloul sălbăticiunilor a căror prezenţă a fost cel mai des reclamată în aproape tot Muscelul a fost complet: ursul, vulpea şi mistreţul.
Sătenii au renunţat la vaci în favoarea caprelor şi oilor
„În 2017, agricultura în Schitu Goleşti nu a generat rezultate de apreciat – precizează raportul primarului, care la acest capitol, „Agricultura şi Zootehnia”, nu debutează într-o notă pozitivă şi nici nu continuă pe un ton optimist -, dimpotrivă, în afara unei producţii bune de grâu (4.000 kilograme/hectar) şi de cartof, la celelalte culturi, producţia a fost slabă sau chiar deloc. În acest ultim caz, facem referire la pomii fructiferi, afectaţi de un îngheţ tardiv.” Una caldă, una rece şi la partea de creştere a animalelor, sector în care „au scăzut cu aproximativ 12% efectivele de bovine, crescând, în schimb, cele de ovine şi caprine. Singurul sat în care numărul bovinelor se menţine la un nivel constant este Loturi.”
Raportare pe minus şi în privinţa chefului sătenilor de a-şi munci pământurile, capitol la care angajaţii Primăriei au constatat „o creştere alarmantă a suprafeţelor nelucrate, lăsate în paragină.” Altă preocupare a autorităţilor locale o constituie lucrările tehnice de determinare a proprietăţilor funciare. „Comuna Schitu Goleşti este înscrisă în Programul de cadastrare gratuită a terenurilor din extravilan, s-a început cu terenurile din Lunca Bughii, dar şi aici legislaţia este precară, pentru că nu se măsoară decât sectoarele din extravilan. Iar, la Schitu Goleşti, ca, de altfel, în toate comunele situate în zona de deal, majoritatea sectoarelor sunt mixte (intravilan + extravilan). Acesta este motivul pentru care – continuă prezentarea primarului Miriţă – Primăria Schitu Goleşti a cerut, prin intermediul parlamentarilor de Argeş, modificarea Ordinului ANCPI, în sensul ca, în zonele de deal, delimitarea sectoarelor de extravilan să nu se facă după repere naturale, lineare, ci după delimitarea intravilanului din Planul Urbanistic General, în aşa fel încât numărul sectoarelor din extravilan să fie mult mai mare în ponderea suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale.”
Până anul trecut, nu s-a pomenit urs la Schitu Goleşti lângă casele oamenilor
Aproape jumătate din expozeul primarului pe teme de agricultură şi creştere a animalelor este dedicat pagubelor pricinuite de sălbăticiunile pădurii, care au prins gustul orătăniilor din bătăturile locuitorilor comunei. „O problemă care s-a acutizat în 2017 a fost cea a pagubelor produse de animalele din fondul cinegetic. Mistreţii au distrus culturile situate în vecinătatea Râului Târgului, vulpile s-au înmulţit şi au produs pagube în gospodăriile cu păsări şi, cu totul inedit la Schitu Goleşti, un urs a produs pagube, omorând sau rănind nouă mioare în Costiţă.”, este inventarul pe scurt al neplăcerilor, puţin spus, cauzate de atacurile fiarelor pădurii. Ce este de făcut? Nu mare lucru, conform legilor din România. „Există un act normativ, care reglementează procedura de urmat în astfel de situaţii, însă, pentru pagubele produse, anul trecut, de animalele din fondul cinegetic, doar proprietarul oilor omorâte de urs a fost despăgubit de statul român, prin Garda de Mediu. Şi aici cauzele apariţiei unor astfel de aspecte sunt multiple (neimplicarea administratorilor fondurilor de vânătoare în asigurarea hranei fondului cinegetic, lipsa fructelor şi seminţelor din pădure în anul 2017, înmulţirea necontrolată a populaţiilor de porci mistreţi, relocarea unor exemplare de urs din alte judeţe, reducerea habitatului animalelor din cauza intervenţiei omului, legislaţia care acordă o protecţie mai mare animalelor sălbatice, câinilor, în comparaţie cu protecţia proprietăţii omului sau a omului, etc.).”
Potrivit primarului Tudorel Miriţă, autorităţile locale au întreprins demersuri pentru rezolvarea inconvenientelor descrise, atât prin intervenţii individuale de modificare a legislaţiei, dar şi prin semnarea unor petiţii în Colegiul Prefectural sau prin Asociaţia Comunelor.