Deloc dezinteresat, romii şcoliţi, care au prins posturi bune pe la Primării, obligate de lege să asigure pentru cătunele sărace şi analfabete, unde natalitatea asigură aproape 80% din volumul de muncă al Secţiei Neonatologie a Spitalului Câmpulung, experţi, mediatori sanitari şi şcolari, nu manifestă cine ştie de entuziasm când vine vorba despre convingerea rudarilor să se angajeze. Sunt în joc slujbele lor, căci, odată deşteptată etnia, cu şcoală, cu serviciu, cu vizite la doctor, nu va mai fi nevoie de serviciile lor. Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor, anunţă că va avea repercusiuni zădărnicirea de către cei care ţin cu dinţii de scaunele călduţe din Primării a campaniei demarate într-o notă pozitivă în câteva comune din Muscel. Dacă Vlădeştiul a început, pe cont propriu, cu mult înaintea altora, acţiunea de încadrare în muncă a romilor, la firme de cablaje din Piteşti, i-au călcat pe urme Berevoeşti şi Aninoasa, cu 100 de săteni primiţi în probe. Nu s-au dus de bună voie, ci au fost convinşi de o delegaţie formată din reprezentantul firmei aflate în căutare de muncitori, şeful ALOFM şi liderii zonal şi local, care merg din cătun în cătun, ca să le vorbească despre beneficiile de a avea, cum spune omul, o carte de muncă. Vineri, Marian Neagoe a anunţat, la o conferinţă de presă, schimbarea strategiei în care abordează în comunităţile de romi şcoala şi munca, de vreme ce la Vlădeşti, susţine el, mai sunt 20 de etnici fără serviciu în tot satul.
La Gămăceşti, satul „însemnat”, 120 de rudari s-au strâns în curtea şcolii, ca să o asculte pe directoarea unei firme în căutare de personal
De la liderul comunităţii etnice de la Berevoeşti, Eugen Miu, a pornit iniţiativa de a mai atenua impactul întâmplărilor şocante din satul Gămăceşti, o comunitate de 1.400 de oameni, care – o apără Marian Neagoe – nu poate fi stigmatizată pentru cei 35 de stăpâni de sclavi, care au ajuns să fie judecaţi pentru faptele lor abominabile. „Ne dezicem de aceste fapte reprobabile, dar trebuie să ne gândim la marea masă a comunităţii de la Berevoeşti. Miu a venit la mine şi mi-a spus că sunt 15-20 de cetăţeni care vor să muncească, dar nu-şi găsesc un loc de muncă.” Atunci, Marian Neagoe i-a consultat pe colegii din Partidă, pe Paul Petrescu, şeful ALOFM, cu rugămintea de a-l însoţi în satele şi cătunele sărace ale Muscelului. Asta după ce a contactat o firmă importantă din Piteşti, a cărei directoare este din Câmpulung, pe care Neagoe a rugat-o să aibă o primă întâlnire cu minoritarii dispuşi să se angajeze. Reprezentanta firmei s-a arătat, iniţial, sceptică la propunerea liderului etniei în Muscel, convinsă că romii nu se vor deplasa la Piteşti. La care acesta a propus ca delegaţia să meargă la ei, în teritoriu. „Luni (n.r. 26 martie 2018), s-a întâmplat acest lucru. Eu am avut emoţii, am privit cu teamă această acţiune, dar, luni seară, eram un om fericit. În douăzeci de ani de activitate, pe care o am la Partida Romilor, am avut parte de multe, bune şi rele, dar acesta este un moment de deplină satisfacţie. În curtea şcolii din comunitate – doamna Tudoriţa Scarlat ne-a pus o sală de clasă la dispoziţie – ne aşteptau în jur de 120 de persoane. Marea majoritate tinere. Le-am spus de ce-am venit şi ceea ce o să le transmit şi celorlalţi de acum înainte. S-a terminat! Nu vreţi să mergeţi la şcoală şi la muncă, veţi fi excluşi din societate! Nu vreau să mai veniţi la mine plângând: „Am cinci copii şi n-avem ce mânca!” Nu, în condiţiile în care este o abundenţă de locuri de muncă! Inclusiv în zona Câmpulungului. Numai să vreţi să munciţi.”, a redat acesta jurnaliştilor cum a pus problema cu cei simpli şi mulţi.
După el, le-a explicat beneficiile de a fi încadraţi într-un loc de muncă şi Paul Petrescu. Din 120 de săteni prezenţi la consfătuire, 70 au depus pe loc cererea de înscriere pentru locurile vacante. „Şefa de la Resurse Umane a fabricii piteştene a fost încântată. Am mai primit nişte CV-uri, întrucât mulţi n-au fost acasă în acea zi. Am rugat-o pe doamna de la firma respectivă să-i cheme ca să-i testeze. Sunt buni de muncă şi cei care au 56-57 de ani, dar oamenii îşi rezervă dreptul de selecţie. Spre satisfacţia noastră, au chemat 25 de romi din Berevoeşti şi 15 din Aninoasa, care au susţinut interviul şi proba de lucru. Astăzi (n.r. 30 martie 2018) au fost chemaţi încă 60.”, a continuat acesta. Marcel Costache, liderul romilor de la Aninoasa, şi Eugen Miu, de la Berevoeşti, i-au cărat cu maşinile, toată ziua, pe cei nevoiaşi, care n-au nici după ce bea apă, la Piteşti, la interviu.
„Să-l ferească Dumnezeu pe liderul care le va spune oamenilor: „Nu veniţi, că vă cheamă la muncă!”
Preşedintele Partidei le-a cerut tuturor liderilor de comunităţi etnice din Muscel să urmeze exemplul lui Miu şi Costache, al lui Mormonea, de la Vlădeşti, cel care a spart gheaţa recrutărilor de forţă de muncă din rândul aşezării de minoritari, orientaţi cu serviciul către Piteşti. „La Vlădeşti, nu mai sunt 20 de romi care să stea acasă. Toţi trebuie să facă ce fac toţi liderii care nu se uită că este nevoie să bage bani de benzină.”, a adăugat Neagoe, anunţându-şi următoarele deplasări din această săptămână, în trei-patru localităţi muscelene, după contactarea altor angajatori. „Să-l ferească Dumnezeu pe liderul care le va spune oamenilor: „Nu veniţi, că vă cheamă la muncă!” Va dispărea şi din Partida Romilor, credeţi-mă, n-am vrut să fac rău nimănui, dar va dispărea de acolo unde este angajat. Fie că este expert rom, fie că este mediator sanitar sau mediator şcolar. Noi le obturăm viitorul acestor oameni. Noi şi autorităţile locale, care i-au ţinut ca mase de manevră. Ce am putut să facem la Aninoasa, Vlădeşti, Berevoeşti, trebuie să facem în fiecare localitate. Datoria ta nu este să stai şi să scrii două hârtii la Primărie, ci să stai toată ziua între ei şi să-i convingi ce-i mai bine pentru ei. Fiindcă noi le-am inoculat să stea în ajutorul social. Noi şi primarii. Acesta este adevărul. Păi, dacă nu-i spui să se ducă la muncă, fiindcă e bine în ajutorul social, ca să te poţi folosi de el?! Dacă copilul tău vede la tine că stai de douăzeci de ani în social… e ruşine, măi fraţilor! Să-l văd pe acel domn primar ce atitudine ia la şedinţă şi ce le spune! Fiindcă sunt trei-patru localităţi, la Nord de Câmpulung, unde oamenii refuză total să meargă la muncă.”, mai spunea Marian Neagoe, care a remarcat, totuşi, o schimbare de atitudine la Valea Mare. Mai bine de 70, chiar 80 de minoritari s-au angajat la firmele din municipiu, conform informaţiei furnizate de şeful Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Câmpulung. Printre cei cu serviciu din Gura Pravăţ se află şi liderul etniei şi soţia acestuia.