Cele două proiecte au fost estimate la o valoare de 537.000 euro
Lăsând la o parte lucrările de asfaltare şi pe cele de introducere a reţelelor de utilităţi, canalizare şi gaz, o zonă în care s-au concentrat în 2017 unele dintre acţiunile edilitar-gospodăreşti ale administraţiei publice locale de la Lereşti este Voineşti, mai exact vecinătatea Ateneului „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu”. Inclusiv la Ateneu s-au produs schimbări în bine, prin aducerea conductei de gaz, în ideea racordării clădirii la sistemul de încălzire, care, cât monumentul istoric s-a aflat în monitorizarea forului care a finanţat proiectul cu fonduri nerambursabile, s-a limitat la sobe alimentate cu combustibil solid. În viitorul foarte apropiat, edificiul de cultură, care găzduieşte un Festival de Film, căruia „i s-a dus buhul” până la Capitală, graţie somităţilor cinematografiei româneşti invitate şi implicate în derularea lui, va fi încălzit cu centrale termice pe gaz. Chiar ieşit din perioada de monitorizare, care a restricţionat orice intervenţie după reabilitarea cu finanţare europeană, primarul Marian Toader spune că schimbarea sistemului de încălzire se va face tot cu avizul Direcţiei Judeţene de Cultură. Investiţii s-au făcut şi în exterior şi se vor face şi în 2018, întrucât planurile edilului-şef, susţinute de documentaţia realizată până în acest moment, sunt unele admirabile: asfaltarea platformei târgului săptămânal şi o piaţă agroalimentară, închisă iarna, semideschisă în restul anului, obiective pentru care şeful Executivului trage nădejde la finanţări din alte surse decât bugetul local. Să nu uităm de un drum nou către târgul săptămânal, despre care Marian Toader ne-a vorbit încă de anul trecut, ca variantă a şoselei principale, blocate sâmbăta din pricina maşinilor parcate şi a traficului din cale-afară de anevoios. Strada ARO – o arteră nou creată, care va începe din zona târgului, mai precis din dreptul punţii dinspre ARO, şi care iese lângă Iatsa, pe strada Vălimăreanu – va fi configurată ca o bretea de acces, menită să preia circulaţia generată de evenimentul din weekend.
Anul trecut, s-a asfaltat platforma Căminului Cultural Voineşti
În 2017 a continuat modernizarea acestei părţi a comunei cu vad intens în zilele de târg, însă nu numai raţiunea economică a impus investiţiile pe care primarul Marian Toader le va continua în 2018 şi după 2018. Ateneul găzduieşte fie în interior, fie în exterior acţiuni culturale, artistice, comemorative, care nu se limitează la participare locală, autorităţile având deseori oaspeţi selecţi, obişnuiţi cu scena internaţională. Unde mai pui că 2018 este Centenarul Marii Uniri, iar comuna trebuia să fie pregătită cu edificiile culturale puse la punct. Anul trecut, pentru acest spaţiu plasat aproape de intrarea în localitate, conducerea executivă a comunei şi-a propus şi a îndeplinit modernizarea platformei Căminului Cultural Voineşti. La începutul verii trecute, i s-au predat studiile investiţiei – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi proiectul tehnic -, contractate pentru suma de 9.607 lei, după care, o lună mai târziu, s-a încheiat contractul de lucrări, realizat pe durata a două luni, la o valoare cu TVA de 121.703,68 lei.
Pentru celelalte planuri ale edililor s-au comandat documentaţii, care şi acestea consumă timp şi bani, însă, fără ele, nu pot trece la fapte. Fapte care nu sunt nici puţine, nici ieftine, după cum au arătat proiectanţii prin lucrările lor predate Primăriei.
Asfaltarea târgului, estimată la peste 13,5 miliarde de lei vechi, piaţa agroalimentară, la peste 11 miliarde
Următoarele trei proiecte pe care administraţia locală le va derula, de vreme ce a demarat faza de documentaţie, sunt piaţa agroalimentară acoperită, pentru care studiul a dat o valoare cam mare, pe care primarul speră s-o reducă la licitaţie, modernizarea prin asfaltare a platformei târgului săptămânal, care beneficiază, deocamdată, de DALI (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii), şi strada ARO, în cazul căreia există, de asemenea, proiectul necesar execuţiei lucrării. Pe la jumătatea lunii septembrie, autorităţile locale de la Lereşti au încheiat un contract, prin care au achiziţionat servicii de proiectare, în faza DALI, în vederea punerii în practică a unei investiţii dorite de multă vreme: asfaltarea platformei târgului din satul Voineşti. Lucrarea de proiectare a costat 13.933,08 lei şi a avut o durată de realizare de 90 de zile. Valoarea estimată a intervenţiilor de construcţii-montaj se cifrează la 1.359.465 lei, suma la care contractul de lucrări va fi scos la licitaţie.
Altă investiţie importantă pe care am dezvăluit-o la începutul acestei relatări este piaţa agroalimentară. Tot toamna trecută, Primăria Lereşti a comandat servicii de proiectare în faza studiului de fezabilitate, care au costat 34.688,50 lei, cu TVA. Din proiect a reieşit că autorităţilor locale le-ar fi necesară pentru înfiinţarea unei pieţe agroalimentare desfăşurate pe o suprafaţă de 550 de metri pătraţi suma de 1.110.164 lei.
Piaţa agroalimentară şi reabilitarea târgului săptămânal nu vor avea baza în bugetul local, căci primarul Marian Toader ia în calcul mai multe variante de finanţare. O dată, ar fi GAL-ul din care face parte comuna Lereşti, însă fondurile pe care le poate atrage sunt insuficiente realizării celor două proiecte care, împreună, ajung la 2,47 milioane de lei. Este adevărat, este valoarea rezultată din estimările proiectanţilor, dar cu aceasta se porneşte la drum, adică această finanţare trebuie să fie asigurată în momentul în care se dă startul licitaţiilor. Conducerea Primăriei speră la un ajutor de la Consiliul Judeţean, dar mai sigură este obţinerea unei finanţări tot de la Ministerul Dezvoltării Regionale, dacă se va deschide o nouă sesiune prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Preţul ridicat al asfaltării târgului a fost generat de suprafaţa mare de reabilitat, în jur de 8.000 de metri pătraţi, însă, din cauza lipsei banilor, nu va fi făcută acum, ci când se va ivi o oportunitate de finanţare. Afirmaţia este valabilă şi pentru piaţa agroalimentară, care va fi înfiinţată în colţul în care sunt parcate TIR-urile. „E semideschisă, dar iarna va fi închisă cu nişte rulouri transparente şi va avea încălzire centrală.”, ne-a descris primarul Marian Toader facilitatea, la care se gândeşte dacă va funcţiona zilnic sau va fi deschisă numai în weekend. „Va avea spaţii de alimentaţie publică: magazine de produse din peşte, lactate, carne, fiecare cu intrări separate, cu spaţii frigorifere, vestiare şi toalete separate, posibil şi un stand de comercializare a micilor, plus un spaţiu de cazare pentru înnoptarea târgoveţilor. Am preferat să n-o facem cu etaj, căci este în raza de protecţie a Ateneului din Voineşti, care este monument istoric protejat şi ne trebuia aviz de la Cultură.”, a adăugat acesta. Din acest motiv, autorităţile au abandonat ideea unei centrale cu panouri fotovoltaice, idee respinsă de autorităţile de la Cultură, care n-au avizat proiectul. Parcul fotovoltaic, realizat la patru metri înălţime, pe structuri metalice, se desfăşura pe o suprafaţă a pieţei de 3.000 de metri pătraţi. Eclipsând Ateneul, proiectul a picat, însă în locul acestuia s-au născut altele, cum sunt cele despre care relatăm. „Acolo vreau să fac şi o piaţetă, sâmbăta să fie târg, iar duminica să fie folosită ca zonă de promenadă.”, a mai spus primarul Toader.
Strada ARO, un drum nou creat în Voineşti, va prelua traficul de pe principală în ziua de târg
Dacă piaţa agroalimentară şi asfaltarea târgului depind de o finanţare atrasă, în schimb, crearea unui drum, care să preia circulaţia în ziua de târg de pe principala sufocată de autoturismele vânzătorilor şi cumpărătorilor, este certitudine. La jumătatea toamnei lui 2017, Primăria a contractat o firmă care să realizeze studiul de fezabilitate necesar pietruirii unui drum de interes local. Mai precis, va fi realizată o stradă, care va purta denumirea strada ARO, pe malul râului, cu ieşire în apropierea societăţii Iatsa. „Am făcut proiectul pentru strada ARO – ne-a anunţat primarul Marian Toader -, ca să descongestionez traficul sâmbăta, să deviez circulaţia pe acolo şi să creez locuri de parcare. N-a fost în domeniul public, a trebuit introdusă, să-i facem cadastrul, studiul de fezabilitate, proiect, iar acum să-i luăm autorizaţie, ca să le facem în regulă.” Studiul de fezabilitate, care a costat Primăria 10.120 lei, a dat o valoare estimată a creării acestui drum pietruit de 160.996 lei.