Lehamitea provocată comunităţii câmpulungene de Revelionul salarial, consumat în Primărie pe 28 decembrie 2017, când suflarea funcţionărească şi-a înnoit chenzinele cu câteva zeci de procente în plus, este dublată de un puternic sentiment de îndoială că sumele vor comporta modificări la aprobarea bugetului pe 2018. De ce vorbim despre posibilitatea de a umbla la cuantumurile abia aprobate? Pentru că aceasta a fost condiţia pusă, sub forma unui amendament la proiectul de hotărâre, votat în unanimitate de consilierii prezenţi, ca retribuţiile să fie revizuite după mărimea disponibilului de cheltuit în acest an. Lucru în privinţa căruia ne îndoim amarnic că se va întâmpla, de vreme ce nu s-a întâmplat nici firească situaţie a diminuării remuneraţiilor celor care nu-şi fac treaba. Vara trecută, contribuabilii câmpulungeni, care susţin din buzunarul lor acest colos costisitor, care este Primăria Câmpulung, au fost minţiţi că, în timpul jumătăţii de an de probă, iulie-decembrie 2017, performanţele profesionale ale conţopiştilor publici vor fi evaluate. Iar dacă evaluarea dă cu minus, atunci, de la 1 ianuarie 2018… pa, creştere salarială pentru nevrednic! De unde! Chiar fără rezultate măsurate şi chiar cu eşecul recunoscut de primar, de a-i face să muncească pe „trântorii” de carieră din instituţie, nimeni din Primărie n-a fost sancţionat, după previziunile electorale din vară. Al doilea boom salarial vine la pachet cu o nouă „profeţie”, pe care suntem convinşi că realitatea o va zădărnici: dacă bugetul nu permite, dar Ţâroiu zice că sigur permite, lefurile să dea înapoi! Teatru de doi bani, plătit scump de o populaţie luată în derâdere, de parcă ar fi cineva atât de prost încât să creadă că, odată pompate ca la nebuni, lefurile mai dau înapoi. Mai degrabă aduc Câmpulungul în faliment – un obiectiv deloc greu de atins la ritmul în care i-au tocat rezervele – decât să subţieze festinul pe seama taxelor şi impozitelor noastre.
Cele mai proaspete măriri de salarii la Primărie sunt cuprinse între 31% şi 54%
După socotelile matematicienilor absolvenţi ai Şcolilor de Vară de partid, priponiţi pe funcţii relaxante la stat, cele mai consistente măriri – şi singurele – ar fi la şefii de servicii, care ar fi săltat cu 25% peste consilierii superiori, şi la directori, cocoţaţi cu 25% deasupra şefilor de servicii. Celor care calculează după metoda tradiţională, punând în balanţă salariul de bază din iulie 2017 şi salariul de bază din ianuarie 2018, le vor da următoarele procente, care n-au nicio legătură cu cei 25% prezenţi public de Liviu Ţâroiu pentru cele două categorii profesionale privilegiate. Apropo, nicio vorbă despre procentul său, al vicelui şi al secretarului, care numai 25% nu e. Comparând cele două salarii de bază, din vară şi din iarnă, despărţite de o jumătate de an, cât a durat fericitul experiment, rezultă că majoritatea lefurilor din Primărie au înregistrat creşteri de 31%.
Cu câteva excepţii, în care se încadrează mai mulţi decât cei stimulaţi de primar, pentru simplul fapt că sunt oamenii săi de încredere. Primarul Liviu Ţâroiu, viceprimarul Mărgărin Blidaru şi secretarul Nicolae Ghinea se pierd în mulţimea din Primărie, satisfăcută cu 31%. În schimb, sunt slujbaşi care ies în evidenţă cu majorări spectaculoase. Şefii de servicii, despre care Ţâroiu spunea că i-a mulţumit cu 25%, au beneficiat, în realitate, de o mărire cu 54%. Cu atât le-a crescut salariul de bază în ianuarie 2018, raportat la salariul de bază din iulie 2017. Faceţi calculul şi singuri, ca să vă convingeţi de Matematica defectuoasă a cohortei de economişti a primarului: 4.870 lei, salariul de bază în iulie 2017, 7.505 lei, salariul de bază în ianuarie 2018.
Directorul executiv sau economic Violeta Iarca, şefa batalionului contabilicesc din Primărie, s-a recompensat, pentru un an şi un pic de activitate fructuoasă la Primăria Câmpulung, cu un salt de 50%. În rest, după cum precizat anterior, armonia de 31% este întreruptă, din când în când, de câte un 41%, 42%, 43%, 44% şi 47%, trei dintre beneficiarii acestor nesperate rotunjiri fiind poliţişti locali. Mai apropiat de procentul dat de Ţâroiu, de 25%, este un biet paznic, care n-a apucat să îmbătrânească pe post, având între 10 şi 15 ani vechime, căruia i-a crescut leafa cu 24%. La altcineva n-am identificat acel 25%, repetat obsedant pe durata dezbaterii pe tema salariilor, care s-ar fi aplicat celor două feluri de şefi.
Ţâroiu susţine că fondul de salarii din 2018 va fi cel mult egal cu cel din 2017
Cum va suporta bugetul local pe 2018 această cheltuială uriaşă? Uşor, dă de înţeles primarul, după care fondul de salarii în acest an va fi cel mult egal cu cel din 2017! Cum va fi posibil acest lucru, când, în 2017, o jumătate de an a fost cu salarii umflate? Or, de data aceasta, pe întreaga durată a lui 2018, vor fi plătite lefuri mari şi foarte mari, mai mari decât în 2017, iar fondul de salarii va fi la acelaşi nivel! În condiţiile în care se aşează la „masa bogaţilor” şi instituţiile subordonate, care, anul trecut, la măririle din vară, au fost lăsate cu ochii în soare. Şi cu toate acestea, fondul de salarii rămâne neschimbat, vor magicienii cifrelor din Primărie să ne convingă, pe motiv că, în afară de mega-creşterea din iulie, a mai fost una de 20% în februarie 2017, care ar echilibra cheltuiala în 2018.
Chiar să fie posibil acest scenariu fantezist, la prima strigare, bugetul local nu poate fi acelaşi. A spus-o până l-a înnebunit pe primar colegul acestuia, Dumitrescu, al doilea vorbitor, după liberalul Ionescu, despre impactul noilor salarii asupra bugetului local, care, mai mic fiind, n-are cum să nu sufere din pricină că „grosul” este dirijat în conturile angajaţilor. „(…) Pentru că aceste salarii au creat nişte discuţii – şi pe bună dreptate – în avalanşă, legat de cuantumurile lor, care i-au nemulţumit pe concitadinii noştri, domnul primar, când a propus aceste salarii, să nu uităm că a beneficiat de un buget extrem de generos, pe care n-o să-l mai aibă în anul următor (n.r. 2018). Deloc n-o să-l mai aibă. Dacă întreg bugetul scade şi nu ştiu cât scade, acest fond salarial cumulativ trebuie să scadă şi el pe cale de consecinţă. Nu putem tăia bugetul altor activităţi ca să dăm salarii Executivului. Îmi pare rău, dar suntem nu ştiu cum dacă facem asta. Aţi avut în vedere când aţi stabilit fondul general că în noul buget al anului 2018 nu veţi mai avea aceiaşi bani şi, atunci, fondul total trebuie să-l corelaţi cu noul buget? Simplu. Atât vreau să-mi răspundeţi: da sau nu.”, le-a cerut Dumitrescu reprezentanţilor Executivului şi, în special, directoarei economice, a cărei încercare de eschivare a fost zădărnicită de camaradul de partid al primarului, care a smuls de la ea un chinuit răspuns afirmativ.
Lămuriţi din toate părţile că fondul de salarii în 2018 va fi contrabalansat de cele două etape de creştere salarială din 2017, tot a rămas următoarea dilemă: cât atârnă salariile bugetărimii din Primărie şi ale instituţiilor subordonate în bugetul acestui an? Asta pentru că, este convins Dumitrescu, va fi mult mai slab decât în 2017. „Aţi spus că fondul de salarii, salariile despre care vorbim, nu vor creşte, vor fi la acelaşi nivel. Păi, vor fi la acelaşi nivel, dar dumneavoastră nu mai aveţi un buget de acelaşi nivel. Cum faci acelaşi fond de salarii dacă nu mai ai acelaşi buget?”, a continuat să-l scarmene pe primar tovarăşul de partid, care a dominat mai mult decât opoziţia discuţia pe subiectul periculos pentru un politician. Însă, Dumitrescu, care nu-şi face griji în privinţa scorului partidului în 2020, şi-a permis să-l toace pe primar de unde ia banii pentru salarii. „Fondul de salarii este ceva mai sus.”, a contrazis liberalul Ionel State ideea primarului, potrivit căruia cheltuiala salarială în 2018 o va egala pe cea din 2017. „Mult mai sus.”, a adăugat David. „Bineînţeles că fondul de salarii, până în iulie, a fost unul mai mic, iar, din iulie, l-am aprobat mai mare. Nu va fi la nivelul lui 2017. Va fi la nivelul jumătăţii de an din 2017 în 2018. Dublat, dar nu mai mare.”, n-a renunţat Liviu Ţâroiu la teoriile sale bazate pe calculele economistelor din subordine. „Aţi avut de unde, acum nu mai aveţi.”, a replicat Dumitrescu. „De unde ştiţi că nu avem, că nu v-am propus bugetul?! Ca să vedeţi că avem. Care e problema? O să vedeţi că avem! Problema dumneavoastră şi a noastră este dacă aprobăm aceste salarii sau nu. Mai mici sau mai mari, dacă vreţi, care este problema?”, a căzut în capcana ticurilor verbale primarul „N-am mărit salariile!”
Opoziţia avertizează: „Impactul fondului de salarii în buget creşte de la aproape 25%, în 2016, la aproape 50%, în 2018”
Chiar dacă la Primărie au făcut, să zicem, un echilibru între cât au consumat din banul public anul trecut şi cât au de gând să consume în 2018 cu plata muncii angajaţilor, în schimb, bugetele instituţiilor subordonate vor fi date peste cap de măririle de 25% produse de la 1 ianuarie. Este teoria lui David, care justifica, susţine el, aprobarea salariilor în momentul în care bugetul local era construit. Imposibil, a sărit Liviu Ţâroiu, pentru că el trebuia să dea salariile din ianuarie, nu din februarie, când se aprobă bugetul local. Şi-apoi, mai spune acelaşi Ţâroiu, el face bugetul în funcţie de salarii. „Trebuie să am salariile aprobate. Când fac bugetul, îl fac pe nivelul salariilor aprobate.”, îl cităm pe ctitorul celui de-al doilea buget clădit încă pe economiile neconsumate ale lui Andrei. Adică ce au intuit şi majoritatea consilierilor, dar s-au abţinut s-o spună de dragul unei viitoare candidaturi: vor fi căsăpite investiţiile, cărora, dacă ne gândim mai bine, nu le vom duce dorul, căci şi cu bani în buget n-am prea avut parte de ele.
În ciuda insistenţelor grupului PNL, exprimate prin vocea preşedintelui, de a aproba salariile odată cu bugetul, ca să se vadă clar dacă poate face faţă şocului, propunerea lui David n-a îmbrăcat forma unui amendament al proiectului de hotărâre, cum s-a întâmplat cu cea a lui Dumitrescu, acceptată de florile mărului, fără nici cea mai mică intenţie de a fi pusă în practică. Şi anume rediscutarea şi recorelarea salariilor cu bugetul avut la dispoziţie în 2018. „În condiţiile respectării prevederilor legale!”, a sărit Ghinea, cu un ton de parcă nu le dă voie legea să taie salariile. Doar să le mărească. După cum legea nu-i lasă nici să procedeze cum au cerut liberalii: vezi ce bani ai în vistieria locală, ce nevoi ai şi apoi stabileşti cât îţi permiţi să aloci salariilor. Or ai noştri şi-au rezervat grămada, iar ce-o rămâne… Dumnezeu cu mila! „Nu ne dă voie legea, de ce nu vreţi să înţelegeţi?”, s-a răţoit secretarul la David. „Puteam să facem o simulare a bugetului de acum. Ne dă voie legea 100%, nu mai vorbiţi prostii!”, a ripostat alesul contrazis de Ghinea. „Cum faci proiecţia bugetului fără să ai salariile aprobate?”, s-a băgat în discuţie şi Ţâroiu. „Cum s-a făcut în fiecare an!”, a continuat David.
Întrucât riscau să-i prindă Anul Noi ciondănindu-se pe tema remuneraţiilor care au câştigat teren în faţa investiţiilor, comunităţii locale i-a fost închisă gura cu o propunere idealistă, votată de toţi consilierii prezenţi: corecţii ale salariilor dacă bugetul acestui an va fi copleşit de efortul financiar. „Chiar dacă dumneavoastră încercaţi să ne băgaţi băţul prin gard, ce am înţeles eu şi ceea ce dumneavoastră încercaţi să vă faceţi că nu înţelegeţi e că fondul de salarii în 2016, 2017, 2018 variază, iar impactul fondului de salarii în buget creşte semnificativ, de la aproape 25%, în 2016, la aproape 50%, în 2018. Vom vedea dacă va fi aşa. Banii aceia trebuie luaţi de undeva. Asta este realitatea. Vom ajunge să dăm aproape jumătate din bugetul municipiului Câmpulung pe salarii. Banii aceia se vor retrage de undeva sau vor vitregi anumite investiţii.”, a concluzionat Lucian Ionescu, acceptând, totuşi, împreună cu colegii de la PNL, amendamentul politicianist cu corecţiile care, o ştim foarte bine, nu vor subţia niciun salariu, majorat în mod meritat ori nemeritat. Şi, cel mai important, majorat de patru ori de când Liviu Ţâroiu conduce Câmpulungul.