Prima ieşire în lume a Grupului de Acţiune Locală Câmpulung Muscel s-a consumat, după cum am relatat într-o ediţie anterioară, pe 23 noiembrie 2017, când proiectul de Strategie de Dezvoltare Locală a trei zone marginalizate din municipiu a fost prezentat şi explicat publicului din respectivele teritorii şi nu numai. Reprezentantul firmei Ascedo, din Iaşi, care a redactat documentul, a fost invitat, cinci zile mai târziu, la şedinţa Consiliului Local, pe a cărei ordine de zi a figurat materialul, care urma să fie prezentat Ministerului Dezvoltării pe 4 decembrie 2017. Consultantul Cornel Bertea Hanganu, consilier al primului ministru, a reluat în faţa aleşilor explicaţiile referitoare la alegerea aşezărilor defavorizate, propulsate de sărăcie, şomaj, populaţia îmbătrânită şi carenţele severe în materie de utilităţi în aria de lucru a Strategiei de Dezvoltare Locală.
Validate: Pescăreasa, Cazărmilor şi Grui. Picate: Mărcuş şi General Simonescu
Demersul de constituire a unui Grup de Acţiune Locală, început în luna iulie a acestui an, spunea Cornel Bertea Hanganu, a continuat cu depunerea, pe 4 decembrie, a unui proiect important pentru Câmpulung, o strategie de dezvoltare a unor zone urbane marginalizate identificate de specialiştii firmei Ascedo, o companie cu experienţă în întocmirea de strategii. Înainte de dezbaterea publică de la Primărie, din 23 noiembrie 2017, au avut loc grupuri de lucru şi o intensă muncă de teren, finalizată cu un studiu realizat cu un pas statistic de 9, adică oamenii companiei au mers din nouă în nouă case, pentru a respecta regulile ştiinţifice de eşantionare la nivelul populaţiei. În cifre, întinderea supusă studiului a însemnat 70 de străzi, 8.407 de gospodării în teritoriul vizat şi 947 gospodării în eşantionul sondat. Totul face parte dintr-o acţiune menită să aducă 7 milioane de euro în Câmpulung, bani nerambursabili, care vor dezvolta cele trei zone selecţionate: Pescăreasa, Cazărmilor şi Grui, Gruiul rămas în urmă din punct de vedere al infrastructurii rutiere şi de utilităţi. „Aceşti 7 milioane de euro sunt ai Câmpulungului. Nu pot veni alţii din exterior să depună. Aceşti bani vor rezolva probleme pe care le-am identificat în discuţiile cu dumneavoastră, le-a transmis Cornel Bertea Hanganu cetăţenilor prezenţi la Primărie. Aveţi ocazia să spuneţi ce vă doare cel mai mult şi să încercăm să prioritizăm aceste proiecte, astfel încât măsurile de intervenţie scoase la finanţare să le rezolve.”
În cadrul studiului preliminar, de nevoi, au fost intervievate peste 1.000 de persoane. În prima etapă, specialiştii au venit la Primărie, unde au aflat care sunt zonele din Câmpulung ce figurează cu probleme, pe bază de „unităţi teritoriale de referinţă”, conform PUG. Cele cinci aşezări mari identificate ca potenţiale zone marginalizate au fost Pescăreasa, Cazărmilor, Grui, Mărcuş şi General Simonescu, din care s-au validat primele trei. Au fost excluse, pentru a nu risca acuzaţii de dublă finanţare, arterele care fac parte dintr-un alt proiect pe care Primăria l-a câştigat în această vară, tot pe zona socială, care se intitulează „Schimbă-ţi viitorul”, în valoare de 4,3 milioane de euro.
„Cei trei indicatori pe care i-am urmărit au fost capital uman, ocuparea forţei de muncă şi locuire, fiecare cu subcategorii.”, a anunţat consultantul cum s-a realizat selecţia. În linii mari, au picat testul, adică nu s-au încadrat în cerinţele zonelor marginalizate General Simonescu şi Mărcuş, în cazul cărora nu a fost validat niciun indicator, spre deosebire de Pescăreasa, de exemplu, unde au contribuit la includerea ei în program faptul că 44% dintre localnici nu au loc de muncă, dar şi nesiguranţa locativă, generată de predominanţa comunităţii etnice rome, unde proprietatea asupra gospodăriilor rămâne o problemă pe mai departe.
„În majoritatea zonelor, ponderea copiilor şi adolescenţilor 0-17 ani din populaţia totală reprezintă un procent mic. Acest lucru înseamnă că acolo există multă populaţie matură şi populaţie îmbătrânită.”, a redat acesta câteva repede din studiul realizat pe baza informaţiilor obţinute din teren, dar şi pe baza datelor de la Institutul de Statistică.
În acest material ne vom referi strict la „cartierele” avute în vedere, atât cele respinse, cât şi cele validate, care au îndeplinit criteriile urmărite în cadrul unei proceduri complexe. „Sunt zone mai puţin dezvoltate, iar rolul acestor finanţări este de a creşte calitatea vieţii şi de a le dezvolta, astfel încât să ajungă şi ele la nivelul celorlalte din municipiu.”, a mai spus Cornel Bertea Hanganu.
Cât de mult a contat sărăcia
Din punct de vedere al capitalului uman, au fost luaţi în considerare trei indicatori, pe care cele cinci zone analizate i-au atins în procentele pe care vi le vom prezenta în continuare.
8În ceea ce priveşte proporţia persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu), situaţia pe zone este următoarea, cu precizarea că pragul minimal avut în vedere a fost 22%: Zona 1, General Simonescu – 13,2%; Zona 2, Grui – 13%; Zona 3, Mărcuş – 14,4%; Zona 4, Pescăreasa – 30%, VALIDAT; Zona 5, Cazărmilor – 23,7%, VALIDAT;
8La indicatorul proporţia persoanelor cu dizabilităţi, boli cronice sau alte afecţiuni care le limitează activităţile zilnice, studiul a reliefat următoarele procente (prag minimal 8%): Zona 1, General Simonescu – 14%; Zona 2, Grui – 9%, VALIDAT; Zona 3, Mărcuş – 14,2%; Zona 4, Pescăreasa – 8,4%, VALIDAT; Zona 5, Cazărmilor – 10,2%, VALIDAT;
8În privinţa proporţiei copiilor şi adolescenţilor (0-17 ani) din totalul populaţiei, specialiştii firmei care a redactat Strategia au găsit următoarea situaţie în teren (prag minimal 20,5%): Zona 1, General Simonescu – 16%; Zona 2, Grui – 21,1%, VALIDAT; Zona 3, Mărcuş – 14,2%; Zona 3, Mărcuş – 14,2%; Zona 4, Pescăreasa – 17,5%; Zona 5, Cazărmilor – 14,3%;
Al doilea aspect analizat pe cuprinsul celor cinci zone l-a constituit ocuparea forţei de muncă. Analiştii companiei au fost interesaţi să măsoare ca indicator principal:
8Proporţia persoanelor de 15-64 de ani, care nu sunt încadrate pe piaţa formală a muncii (salariaţi cu contract de muncă sau care lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajaţi – patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) şi nici nu urmează o formă de învăţământ), având ca reper un prag minimal de 22,5%: Zona 1, General Simonescu – 21,1%; Zona 2, Grui – 23,3%, VALIDAT; Zona 3, Mărcuş – 17,8%; Zona 4, Pescăreasa – 44,8%, VALIDAT; Zona 5, Cazărmilor – 31,2%, VALIDAT;
Al treilea criteriu de selecţie l-a reprezentat gradul de locuire, din punct de vedere al ocupării locuinţelor şi al actelor deţinute. În cele cinci aşezări care au constituit obiectul studiului companiei ieşene, în esenţă, câmpulungenii au suficient spaţiu în casele asupra cărora, cu excepţia cartierelor populate de etnici romi, sunt proprietari.
8Pornind de la considerentul că locuinţe supra-aglomerate sunt cele sub 15,33 metri pătraţi de persoană, proporţia acestora pe teritoriul străbătut de lucrătorii firmei Ascedo arată astfel (prag minimal 54%): Zona 1, General Simonescu – 15%; Zona 2, Grui – 10,5%; Zona 3, Mărcuş – 15,9%; Zona 4, Pescăreasa – 27,8%; Zona 5, Cazărmilor – 27,9%;
8Pe partea de nesiguranţă locativă, indicator în cadrul căruia a fost studiată proporţia gospodăriilor care nu deţin locuinţa în proprietate personală, procentele se raportează la un prag minimal de 12%: Zona 1, General Simonescu – 11,6%; Zona 2, Grui – 12,2%, VALIDAT; Zona 3, Mărcuş – 6,3%; Zona 4, Pescăreasa – 19,4%, VALIDAT; Zona 5, Cazărmilor – 16%, VALIDAT.
Ce străzi intră în cele trei zone marginalizate
Potrivit prezentării realizate de Cornel Bertea Hanganu, Zona Urbană Marginalizată Cazărmilor – care a ridicat cele mai multe controverse la dezbaterea publică cu cetăţenii din 23 noiembrie 2017 -, cuprinde următoarele străzi:
8Străzi dezavantajate pe ocupare: Valea Furnicii, Gheorghe Mitu, Leculeşti, Grigore Alexandrescu, Chilii, Pârşeni, Livadiei şi Valea Bărbuşii.
8Străzi dezavantajate pe capital uman: Mărăşti.
8Străzi care nu sunt cuprinse în Atlas Zone Urbane Marginalizate, sursa informaţiilor de la primele două categorii: Izvorului şi Mirceşti.
Intră în componenţa cartierului Pescăreasa, inclus în raza de acţiune a GAL Câmpulung Muscel:
8Străzile dezavantajate pe ocupare: Fraţii Săndescu, Georgeta Moloiu Gherasim, Godeni, Izlaz, Şoseaua Naţională, Aleea Pescăreasa, Drumul Uzinei, Valea Unchiaşului.
8Străzile dezavantajate pe capital uman: Decovilului, Grădiştei, Şoseaua Naţională, Drumul Uzinei.
Iar în Grui, Zona Urbană Marginalizată studiată se compune din:
8Străzile dezavantajate pe ocupare: Revoluţiei, Gruiului, Iezer, Ion Ţicăloiu.
8Străzile dezavantajate pe capital uman: Gruiului, Măgurii, Poligonului, General Dragalina, Ion Ţicăloiu, Locotenent colonel Nicolae Popp, Privighetorii.
8Străzile dezavantajate pe locuire: Revoluţiei, Gruiului, General Grigore Grecescu.
8Străzi care nu sunt cuprinse în Atlas Zone Urbane Marginalizate: Bucovinei, Dragoş Vodă, Matei Drăghiceanu, Plevnei, Transilvaniei, Zăvoiului.
Ambele prezentări publice susţinute de Cornel Bertea Hanganu au fost monitorizate de un reprezentant din cadrul companiei care a elaborat Strategia de Dezvoltare a Municipiului, pentru că, în parte, Strategia GAL-ului se integrează în aceasta. În plus, Strategia mare a figurat şi ea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local din 28 noiembrie 2017. Iar la evenimentul care a precedat întrunirea legiuitorilor locali a fost de faţă un reprezentant ADR Sud Muntenia, o condiţie fiind aceea de a fi prezenţi delegaţi ai celor care vor finanţa strategia cu cei 6.980.000 euro. Consultantul le-a mulţumit personal Iulianei Ungureanu, de la Compartimentul Programe-Prognoze, şi lui Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor Muscel, pentru munca lor de intermediari între operatorii firmei de consultanţă şi cetăţenii din zonele ţintite.