Oricât de slabă se va dovedi, la finalul celor patru ani, administraţia PSD, incapacitatea acesteia de a produce o transformare de esenţă a imaginii unui Câmpulung mult rămas în urmă, în toate privinţele, nu va egala atitudinea periculoasă a opoziţiei PNL, pe care doar numărul insuficient de membri o împiedică să continue linia distructivă urmată vreme de trei mandate. Intenţia de amenajare a Pieţei Primăriei, care, în ultimii 35 de ani, n-a cunoscut nicio reparaţie capitală, pe fondul lâncezelii impardonabile a politicienilor perindaţi la conducerea municipiului, reprezintă cea mai edificatoare dovadă a strategiei urmărite de perdanţii puterii. Dacă, în anul scurs de la înlăturarea PNL din poziţia de administrator al Câmpulungului, după atâtea şanse acordate nemeritat de un electorat temător de schimbare, deşi proba neputinţei fusese făcută cu prisosinţă, mârâitul nehotărât nu-i plasa într-o poziţie clară, de opozanţi cu argumente, săptămâna trecută, liberalii au arătat, fără echivoc, ce doresc. Să nu se facă nimic bun în oraş, amăgindu-se că letargia primului an de mandat, multiplicată cu patru, va răsturna în 2020 procentul câştigătorului din 2016. Iar asta cu preţul a încă patru ani sacrificaţi pentru orgoliile stupide ale unora care, clar lucru, n-au ce căuta nici măcar în Consiliul Local, darămite în funcţiile de primar şi viceprimar.
Faptul că au făcut front comun cu arhitecta Anca Coşa, care urmăreşte altceva decât ei, a fost un compromis acceptat de disperare, de care s-au legat, neavând cu ce să combată investiţia de amenajare a Pieţei Primăriei, pentru care primarul se pregăteşte să comande alt proiect. Chit că s-au consumat bani frumoşi pe proiectarea executată de câmpulungeancă în mandatele lui Călin Andrei, Liviu Ţâroiu respinge ideile extravagante şi costisitoare ale designerului reabilitării urbane eşuate, preferând să folosească resursele bugetului local pe un proiect mai potolit, mai cuminte, care să mulţumească populaţia, nu s-o şocheze, aşa cum s-a întâmplat cu „pădurea” de lampadare din cele două parcuri.
Acelaşi principiu, scump în draci şi bizar ca aspect, a lăsat primarul să se înţeleagă la o consfătuire desfăşurată înainte de şedinţa de îndată de marţi, 4 iulie 2017, urma să se aplice şi în Piaţa Primăriei. Ca opoziţia + Coşa să nu se băşice mai tare decât au făcut-o, Ţâroiu a anunţat că viziunea acesteia de reconstrucţie a centrului se va găsi, parţial, în lucrările desprinse din Proiectul „Kretzulescu”, dar cu soluţii de rezolvare mai ieftine. De exemplu, reabilitarea zonei „Negru Vodă şi Nae Leonard”, care, în vechiul proiect, trebuia să asigure legătura între Primărie şi Complexul „Kretzulescu”, va fi tratată după concepţia arhitectei, dar în varianta „low cost”, pentru care, însă, este nevoie de refacerea proiectării.
Departe de a lăuda gândirea lui Ţâroiu&Company, căci o temere de un eventual deznodământ ratat există. Adică o lucrare aşteptată cu deceniile să producă un rezultat dezamăgitor, estetic, funcţional şi financiar. Dar nici să susţii o aberaţie, cum s-au găsit liberalii să contracareze propunerea şefului Executivului, potrivit căreia autorităţile se pripesc! După trei decenii şi jumătate de degradare inimaginabilă a centrului, îndrăzneşti să-l întrebi pe cel responsabil de aspectul localităţii de ce se grăbeşte?!
Ţâroiu zice că, la toamnă, se apucă de centru
Bine că n-aţi fost martorii mesajului jenant al preşedintelui PNL Câmpulung, care a avut neruşinarea să pună problema astfel: investim 73 de miliarde, în leii vechi, ca să nu schimbăm nimic. Doar piatra. Păi, măscăreala în cele două parcuri a costat cu 9 miliarde mai mult, ca să iasă mai rău decât erau înainte! Tot bani plătiţi din bugetul local şi aceia, căci Ministerul Dezvoltării a cerut returnarea sumelor alocate, ca sancţiune pentru pierderea finanţării europene atât de greu obţinute. Nouă ani de aşteptare, pentru doi ani de bătaie de joc, cât a ţinut mascarada în parcuri, oprită înainte de a se extinde la bulevard. Auzind că propunerea de proiect prezentată sub forma unei D.A.L.I. – Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii, la două şedinţe convocate în mai puţin de o săptămână, nu aduce nicio schimbare vizibilă a centrului, Liviu Ţâroiu i-a întrebat pe liberali ce schimba proiectul Ancăi Coşa. Cum era de aşteptat, cei interpelaţi n-au fost în stare să livreze răspunsul cerut, pentru că habar nu au ce conţine proiectul vechi. Dar îl laudă, că, spre deosebire de cel al lui Ţâroiu, este bun, în speranţa că vor trage de timp.
Timp pe care primarul nu-şi permite să-l irosească, dacă ne luăm după termenul estimat de autorul D.A.L.I., de 30 de luni, pentru desfăşurarea lucrării pe tronsonul cuprins între Policlinică şi Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Aşadar, nu intră în şantier doar Piaţa Primăriei, ci şi vecinătăţile. 30 de luni, adică doi ani şi jumătate, care, trage nădejde primarul, vor începe să curgă din această toamnă. De sezonul autumnal ne mai despart două luni şi mai sunt de obţinut avizele de la instituţiile care se vor pronunţa pe marginea D.A.L.I., de întocmit proiectul (că doar n-o fi deja făcut!), de organizat licitaţia, cu fazele ei de durată, obligatoriu de respectat: anunţul în S.E.A.P., licitaţia propriu-zisă, desemnarea câştigătorului, etapa de contestaţii. Probabil că primarul se referea la toamna 2018 şi n-am înţeles noi.
Revenind la schimbările contestate de grupul PNL, ba că n-ar fi ce trebuie, pentru simplul fapt că nu sunt cele din documentaţia lucrată de Coşa, ba că n-ar exista, primarul a afirmat public ce doreşte de la investiţia cerută de cetăţeni: „Să fie ceva frumos, să avem o fântână arteziană funcţională frumoasă, să avem pavaj de granit.” Şi mai multe locuri de parcare, şi în faţa Primăriei, şi către BIG, sens în care tot bietul spaţiu verde a fost sacrificat. În momentul în care arhitecta, foarte insistentă să continue colaborarea în materia reabilitării urbane şi cu conducerea PSD-istă, a ripostat că proiectul, de fapt, propunerea de proiect prezentată aleşilor, n-ar putea obţine avizele, Liviu Ţâroiu a contrazis-o: „Nu este adevărat. Se obţin avizele imediat. Este depus deja la Direcţia Judeţeană de Cultură pentru a primi avizul.” Reproşându-i-se faptul că documentaţia a fost întoarsă, acesta a recunoscut că s-au greşit mai multe date, care au fost rectificate, apoi a fost redepusă cu completările necesare. „Avizul efectiv va fi pe proiect, acum este un accept.”, şi-a apărat acesta procedura, care este musai să evolueze alert, fără piedici de genul celor pe care încearcă să i le pună opoziţia, insuficientă numeric ca să i-o şi blocheze la vot. Eventual, inspirându-se din acţiunile în instanţă ale Ancăi Coşa, pot „înfunda” reparaţia Pieţei Primăriei, gest care ar echivala cu o sentinţă pe viaţă de autoexcludere de la conducerea urbei.
Pentru primar, Coşa nu este proiectanta de la „Kretzulescu”
Pe lângă lipsa modificărilor de substanţă ale investiţiei cu care se reia, pe bucăţi, răposata „regenerare urbană”, grupul PNL a încercat să inducă cetăţeanului ideea că primarul PSD o dă la o parte pe Anca Coşa, ca să lucreze cu „Târgovişte”. Aluzie la autorul D.A.L.I., societatea OPM New Exclusiv Group SRL, din Târgovişte, ca proiectant general, care a colaborat cu Inad Proiect SRL, din Bucureşti, pentru proiectarea de specialitate. O stratagemă de doi lei, complet lipsită de efect. De aia nu poate dormi noaptea câmpulungeanul! Că proiectanţii nu sunt din Câmpulung! Cu ce-a ajutat „paternitatea” (sau „maternitatea”) câmpulungeană a fostului proiect al lui Călin Andrei, executat de Anca Coşa, în care, vorba lui Sergiu Cicu, parcă un ctitor de pagode japoneze şi-a pus amprenta asupra iluminatului ornamental, alegând nişte accesorii fără legătură cu spiritul şi tradiţia musceleană?!
Iritat de cicăleala cu repetiţie a arhitectei, de a pune în teren viziunea sa de modelare a „kilometrului zero” – altă acuzaţie vizându-l pe primar, potrivit căreia se încăpăţânează să nu configureze un „kilometru zero”, care să permită o vedere a întregului oraş – Liviu Ţâroiu a lovit în sensibilitatea profesională a autoarei de fapt (şi dintotdeauna, ţinând cont de startul lui, de pe vremea lui George Bălan) a proiectului „Kretzulescu”. „Ce proiect a făcut Câmpulungul?, s-a făcut primarul că nu ştie cine a conceput efectiv studiul mult lăudat, la doi ani de la stoparea lucrării la un umil 23%. Ştiţi cine a făcut proiectul acesta? Doamna Coşa nu este autoarea proiectului!”, a continuat primarul referindu-se la câştigarea licitaţiei de proiectare, organizate de Ministerul Dezvoltării, de către o firmă din Bucureşti, care a colaborat cu una din Iaşi. „Ba da, sunt autoarea, dar nu sunt firma!”, a replicat Anca Coşa, care a executat efectiv proiectul într-o relaţie de subcontractare. „Dacă vreţi, vă şi spunem cât am plătit la Bucureşti, cât am plătit la Iaşi. Şi Anca zice că n-a primit banii de la cel de la Bucureşti.”, a continuat să răsucească pumnalul în rana arhitectei, care nu numai că era îndepărtată de viitoarea reabilitare marca PSD, dar nu i se recunoştea nici opera de către primarul sătul de pisălogeala comună a partizanilor defunctei investiţii. „Cauza morţii” pe certificatul de deces al conducerii PNL.
Liberalii, deşi puţini, pot face mult rău Câmpulungului
Realizând că, dacă lui Ţâroiu îi iese pasenţa cu Piaţa Primăriei şi împrejurimile aduse la ruină de lenea foştilor gestionari ai domeniului public, n-are rost să mai candideze în 2020, liberalii au fluturat motive inspirate din discursul Ancăi Coşa de ce nu trebuie să se făţuiască zona centrală altfel decât a creionat-o ea. Pentru că lipseşte, aşa cum am spus mai înainte, „kilometrul zero”, din care să cuprinzi cu privirea tot oraşul, nu să se proptească într-o clădire sau într-un stâlp de iluminat, pentru că spaţiile verzi nu sunt aranjate în aşa fel încât să rămână o agora pentru adunări şi spectacole în aer liber – condiţie pe care, zice primarul, n-o respecta nici lucrarea Ancăi Coşa -, şi multe altele, ca să nu se facă deloc investiţia cu pricina, nu să nu se facă, vezi Doamne, cum vrea purtătorul de frâie al Primăriei. Deci, asta este opoziţia pe care David a anunţat-o, cu scrâşnit de măsele, după pierderea alegerilor, că o va face în mandatul 2016-2020. Un sabotaj nesimţit al unei lucrări urgente, pentru ca cetăţenii să nu se bucure, după decenii de aşteptare, de un aspect plăcut al localităţii în care trăiesc.
Nu ne amintim ca mentorul său, Călin Andrei, cel mai bun politician de opoziţie pe care l-a avut Câmpulungul, să fi adoptat vreodată, cât a fost consilier local, un asemenea comportament criminal. Să cloceşti planuri de a nărui o investiţie dorită de o comunitate întreagă. Noroc că sunt puţini şi că votul lor nu contează! Dar, chiar şi aşa, puţini, pericolul de a-l trage pe linie moartă, atacând în instanţă viitorul proiect, este cât se poate de real.
Bani cheltuiţi cu nemiluita pe iluzii
Planuri de reabilitare a Pieţei Primăriei au existat din timpul primarului George Bălan, care a organizat un concurs de proiecte, s-a ales un câştigător şi… aia a fost. N-au contat nici vacanţele la Câmpulung, plătite din banii câmpulungenilor, ale studenţilor la Arhitectură din Madrid, care, în contul găzduirii, timp de o săptămână, vară de vară, ani la rând, au oferit Primăriei soluţii de corectare a erorilor din urbanismul local. Bani daţi degeaba, căci lucrările spaniolilor au umplut un dulap (virtual) de maculatură, fără a sta la baza niciunei intervenţii reale asupra imaginii municipiului. Singura intervenţie devenită o obsesie pentru capul fostei administraţii a fost „Kretzulescu”, soldat cu 11 ani irosiţi şi 2 milioane de euro pierdute doar cu comedia de restaurare din parcuri. Cât a fost totalul pagubei… Liviu Ţâroiu, deşi viceprimar în timpul catastrofei, susţine că n-a fost el manager de proiect ca să ştie. Nici măcar implicat în proiect, fiindcă nu l-a implicat primarul.
Deşi i s-au reamintit criticile colegilor de breaslă, primite în cadrul unei întâlniri a arhitecţilor organizate de primar, Anca Coşa a părăsit sala de Consiliu convinsă că: „Este un proiect bun, dacă dumneavoastră nu-l vreţi, eu nu vă pot forţa. O să-mi susţin în continuare proiectele.” I le va susţine şi PNL, acum că şi-a găsit vocaţia de a face rău Câmpulungului.