Comisia Europeană solicită României să asigure o monitorizare corespunzătoare a calităţii aerului pe întreg teritoriul său
România a fost atenţionată, miercurea trecută, pe 14 iunie, de Comisia Europeană în legătură cu deficienţele semnificative în ceea ce priveşte monitorizarea poluării aerului pe întregul său teritoriu. S-a primit o scrisoare de punere în întârziere în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor de stat membru, deoarece nu a reuşit să creeze o reţea de monitorizare, care să respecte standardele şi cerinţele Uniunii Europene în vederea evaluării eficiente şi a îmbunătăţirii calităţii aerului.
Acest prim avertisment include reţeaua de monitorizare a unei game largi de zone şi aglomerări, precum şi toţi principalii poluanţi, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon şi ozonul, arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice. O monitorizare adecvată este o cerinţă fundamentală pentru verificarea conformităţii cu diferitele standarde ale UE în ceea ce priveşte calitatea aerului. Legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa le impune statelor membre să evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor şi să ia măsuri pentru a limita expunerea cetăţenilor la poluanţi. CE subliniază că România nu a reuşit să creeze o reţea de monitorizare, care să respecte standardele şi cerinţele UE în vederea evaluării eficiente şi a îmbunătăţirii calităţii aerului. Scrisoarea de notificare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de investigare.
Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor. Principalele decizii adoptate de Comisie în luna iunie, grupate pe domenii de politică, includ 12 scrisori de notificare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru, 25 de avize motivate şi o trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE. Comisia a închis, de asemenea, 101 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluţionate fără a fi necesară continuarea procedurii.
Comisia Europeană solicită României să asigure o monitorizare corespunzătoare a calităţii aerului pe întreg teritoriul său. Este un prim avertisment, în condiţiile în care legislaţia comunitară are prevederi clare în acest sens, iar România are, potrivit unor studii de specialitate, mari deficienţe în reţeaua de monitorizare.
În scrisoare, comisarii europeni spun că nu avem o reţea de staţii conform standardelor şi, dintre cele care sunt, puţine pot măsura toate substanţele poluante. Ministerul Mediului spune că reţeaua există, doar că nu toate staţiile funcţionează. Bucureştiul este cea mai poluată capitală europeană, în percepţia locuitorilor, arată un studiu. Deşi sunt montate în total opt staţii de măsurare a calităţii aerului, nu există date oficiale în acest sens. Sistemul nu arată care este nivelul de calitate a aerului. Nici autorităţile şi nici asociaţiile neguvernamentale nu spun exact cât praf inhalăm fiecare dintre noi. Datele din Bucureşti, de exemplu, sunt vechi de 2-3 ani, dar cum măsuri pentru reducerea poluării nu s-au luat, este puţin probabil ca lucrurile să se fi schimbat. Ce spun rapoartele? Că există în Capitală 400 de kilograme de praf/kilometru pătrat. Asta înseamnă că fiecărui locuitor îi revin 50 de kilograme de praf, cam cât un sac de ciment.
În toată ţara sunt aproape 150 de staţii de măsurare a calităţii aerului. Dintre acestea, un sfert nu funcţionează. Pentru că nu avem o reţea naţională şi nu ştim cât de poluat este aerul pe care îl respirăm, Comisia Europeană a trimis acest avertisment României. În cazul în care nu rezolvăm această problemă, vom ajunge să plătim o amendă de 120 de mii de euro pe zi. Problema este că nici staţiile care funcţionează nu furnizează date de încredere.
Statul român are la dispoziţie două luni ca să răspundă scrisorii Comisiei Europene. Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că vor organiza întâlniri cu agenţiile de mediu din ţară, ca să găsească soluţii. Între timp, 25.000 de romani mor prematur, anual din cauza poluării, arată statisticile.
În scurt timp, graţie staţiei achiziţionate de Primărie, la insistenţele A.S.C.M., câmpulungenii vor afla cât de curat – sau dimpotrivă – este aerul în municipiu. „E.M.”