Subalternii lui Liviu Ţâroiu au găsit o cale ca să scape de „promotorii” Câmpulungului, care băteau la porţile instituţiei cu desaga goală, pentru a le-o umple primarul cu bani din bugetul local. Numai dacă solicitantul finanţării a lăsat impresia că nu este cu toate ţiglele pe casă, cerând vreo sumă nesimţită pentru nişte aiureli concepute în perioada cazării la balamuc, aleşii au refuzat să-i satisfacă doleanţa financiară. În rest, au primit fonduri publice toţi cei înfiinţaţi cu pălăria întinsă la Primărie, cu sloganul că, prin proiectul lor, fac publicitate Câmpulungului. Un purcoi de bani s-a prăpădit în această manieră, în cadrul unor parteneriate, inclusiv dubioase, cum a fost cel cu asociaţia de apartament, fericită cu miliarde de lei vechi de la buget, pentru întreţinerea unei echipe de fotbal care nu-i aparţinea. Ce s-a întâmplat până în 2017 cunoaştem. Puzderie de asociaţii, de la cele organizatoare de competiţii auto, până la cele de jucat şotronul, puzderie de autori, de la cărţi serioase, până la broşurici şi fiţuici caraghioase, puzderie de cluburi sportive private – care, dacă nu era vistieria publică, ce făceau, închideau prăvălia? – şi puzderie de sclifosiţi cu ifose culturale s-au înfruptat din taxele şi impozitele câmpulungenilor, graţie votului acordat fără discernământ de cei trimişi să drămuiască banul public. Marii aleşi ai neamului, „gardienii” bugetului local, au intrat ca vitele în lucernă în resursele asigurate de contribuabili, irosindu-le cu asociaţii organizatori ai unor evenimente prin care au promovat Câmpulungul cel mult pe scara lor de bloc. Reamintim că, pentru a le acorda susţinerea financiară, municipalitatea era nevoită să se asocieze cu animatorii acţiunilor de mediatizare, reală ori închipuită, a municipiului. Şi se asocia cum „nevoiaşul” care a simţit oportunitatea de a mulge bani de la buget se înfiinţa la primar cu răvaşul lacrimogen în vârf de băţ. Era tot o cerşetorie pe culoarele instituţiei cât ţinea anul, lucru care se va schimba din 2017. Ca să mai trieze dintre beneficiarii actelor de caritate ale aleşilor, care nu dădeau de la ei, ci de la noi, dar şi ca să-şi uşureze munca, scăpând de parafarea documentaţiilor de asociere, funcţionarii au găsit şi gândit un sistem – pe care legea îl reglementează de vreo 12 ani! -, prin care stabilesc din capul locului pe cine finanţează şi cu cât finanţează.
O lege în vigoare de 12 ani va elimina „dute-vino-ul” pe culoarele Primăriei, după bani
În mapa de şedinţă, pregătită pentru sfârşitul lunii martie, a fost inserat un proiect de hotărâre, prin care membrilor Consiliului Local li se solicita să aprobe „Ghidul Solicitantului privind regimul finanţărilor alocate de la bugetul local al municipiului Câmpulung, pentru activităţi nonprofit, de interes local”. Documentul elimină practica dislocării sumelor după cum i se năzărea solicitantului, care, când se trezea, hai la Primărie după bani! Prin aplicarea Legii 350/2005, care reglementează modul de acordare a finanţărilor pentru activităţi din domeniul social, cultural, tineret, sport către asociaţii, fundaţii, ONG-uri non-profit, lucrurile vor fi mult simplificate şi clarificate. Asta pentru că, odată aprobate bugetul local şi Ghidul Solicitantului de către Consiliul Local, etapa următoare va fi Anunţul de lansare a apelului de selecţie a proiectelor, care va fi postat pe site-ul Primăriei şi va fi publicat şi în Monitorul Oficial. Din acest moment, aspiranţii la o cofinanţare din bani publici au la dispoziţie minimum 20 de zile ca să-şi întocmească documentaţia prevăzută în Ghid.
Fructificând prevederile unei legi care îi scutea de mult de asocierile cu care erau deranjaţi aleşii, din două, în două şedinţe, firesc este ca Executivul să acorde doritorilor un termen cât mai scurt, ca să nu se mai trezească pe parcursul anului cu surprize neplăcute, cărora ai noştri nu le-au spus niciodată „nu”, ca să nu-i supere pe aşa-zişii ambasadori ai Câmpulungului. Chiar dacă respectă termenul, aleşii au posibilitatea să respingă proiectul, dacă manifestarea propusă a fi desfăşurată în parteneriat nu respectă condiţiile Ghidului, pe care îl pot accesa nu numai ONG-urile, ci şi persoanele fizice. „În acest fel, putem să eliminăm sistemul pe care l-am păţit nu mai departe de anul trecut, când – nu comentez şi nici nu calific cumva – persoane au venit să facă evenimente la Câmpulung, care, în primul rând, n-au relevanţă pentru comunitatea noastră. Dar noi le finanţăm, ei îşi fac treaba, merg şi servesc masa, fac o şedinţă şi asta înseamnă un eveniment. Nu. Evenimentul trebuie foarte bine argumentat, trebuie venit cu un proiect, care se aprobă de către Consiliul Local.”, a precizat Sergiu Cicu, din partea Comisiei de Cultură a Consiliului Local.
Cu cât pune mai mulţi bani de la el, cu atât are şanse mai mari să prindă cofinanţarea Primăriei
În ceea ce priveşte contribuţia Câmpulungului la realizarea fiecărui proiect care a trecut etapa de selecţie – pentru că, de acum înainte, nu va mai primi bani toată lumea -, aceasta va fi maximum 90%. „Beneficiarii vor trebui să vină şi ei cu un minimum de 10%. Noi avem posibilitatea să acordăm suma pe care ei o cer, dar, în acelaşi timp, putem să venim cu modificări ca să nu acordăm suma în totalitate, pentru că noi verificăm dacă cheltuielile pe care ei le solicită a fi cofinanţate de către noi sunt oportune şi dacă se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile.”, a explicat Iuliana Ungureanu, de la Compartimentul Programe – Prognoze al Primăriei.
La şedinţa din 30 martie 2017, opoziţia a cerut să fie bătută în cuie o contribuţie egală pentru ambele părţi: 50% Primăria, 50% iniţiatorul proiectului, dar primarul Liviu Ţâroiu n-a fost de acord, pe motiv că interesul administraţiei publice locale este de a avea la Câmpulung acţiuni sociale, culturale, sportive, educative, altele decât cele organizate de Primărie, şi nu să-i descurajeze total pe cei care au asemenea idei şi iniţiative, dar n-au bani. Evident că au şanse mai ridicate la evaluarea proiectelor cei care oferă o contribuţie proprie mai consistentă. „Dacă are 10%, primeşte 0 puncte. Punctajul creşte cu cât finanţarea lui este mai mare.”, a adăugat Iuliana Ungureanu, secondată de directorul economic Violeta Iarca: „Când se va face lansarea de propuneri de proiecte, probabil că o să fie un număr mare de proiecte. Acestea vor fi selectate. Vor intra într-un proces de selecţie şi de evaluare şi bineînţeles că această cofinanţare este punctată diferenţiat. Cu cât partenerul vine cu o finanţare mai mare, cu atât punctajul este mai mare.”
Aşadar, Primăria devine Autoritate de Management pentru viitorii beneficiari, sprijinind „proiectele de interes public, în vederea stimulării contribuţiei sectorului non-profit la creşterea şi încurajarea participării active a cetăţenilor la viaţa socială a comunităţii.”
Potrivit Ghidului Solicitantului, aprobat în urmă cu două săptămâni, „proiectele de interes public vor fi selecţionate pentru finanţare în cadrul limitelor unui program anual aprobat de Consiliul Local. Valoarea finanţării solicitate per proiect se va încadra între valoarea minimă şi valoarea maximă stabilită pentru fiecare domeniu în parte: 8Tineret: 3.000 lei-10.000 lei; 8Social: 3.000 lei-10.000 lei; 8Cultură: 3.000 lei-25.000 lei; 8Sport: 3.000 lei-40.000 lei.”
Propunerile cetăţenilor şi ale ONG-urilor vor fi analizate de Comisia de evaluare şi selecţie a proiectelor, formată din patru salariaţi ai Primăriei, nominalizaţi de primar, şi trei consilieri locali, aleşi la şedinţa din 30 martie: Mărgărin Blidaru, Bogdan David şi Sergiu Cicu. Cu aceeaşi ocazie, Consiliul Local şi-a desemnat reprezentanţii în Comisia de soluţionare a contestaţiilor, Ion Iliescu, Ionel State şi Constantin Staicu, plus doi angajaţi ai Primăriei stabiliţi de Liviu Ţâroiu.