Sorin Ţurcanu, şeful Auditului pe judeţ
„Nu dă masa cu casa!”, a trâmbiţat şeful judeţului la şedinţa cu primarii de la Câmpulung, referindu-se la „marea neconcordanţă” depistată de inspectorii Curţii de Conturi între numărul de vehicule de mare tonaj înregistrate oficial, cu tăbliţă, cu număr de înmatriculare, pe trasee, şi ceea ce se raportează de către fiecare unitate administrativ-teritorială. Iar diferenţa înseamnă, teoretic, aşa cum rezultă dintr-un raport al Curţii de Conturi, o pierdere a Consiliului Judeţean, dar, în special, a Primăriilor de localităţi rurale. Avertizându-i pe edilii de comune că este blând în exprimare, Manu le-a cerut să se aplece cu toată seriozitatea asupra evidenţei, în sensul reverificării informaţiilor, la Taxe şi Impozite, în domeniul vehiculelor mai mari de 12 tone. „Este foarte posibil să fie înregistrată pe domiciliul dumneavoastră şi bascula aia să meargă nu ştiu unde, la mama naibii, să presteze activităţi. Această treabă nu este în ordine şi obligatoriu trebuie să o rezolvăm. Aveţi nevoie de sprijinul nostru concret, punctual, pe fiecare U.A.T., vi-l putem oferi.”, a precizat liderul judeţului, lăsându-l pe şeful Auditului de la Consiliul Judeţean să explice mai bine despre ce este vorba.
“Fie aceste sume sunt colectate şi nu sunt transmise către bugetul Consiliului Judeţean”
Printre directorii de la Consiliul Judeţean care l-au însoţit pe preşedintele Dan Manu la Câmpulung, unde s-a ţinut prima şedinţă tehnică din teritoriu, urmată de cea de la Curtea de Argeş, la distanţă de două săptămâni, s-a aflat şi Sorin Ţurcanu, şeful Serviciului Audit Intern. Acesta le-a vorbit şefilor de administraţii publice locale muscelene despre o problemă depistată, la un control, de către inspectorii Curţii de Conturi, referitoare la impozitatea vehiculelor de mare tonaj, problemă având la bază fie colaborarea defectuoasă între autorităţile locale şi cele judeţene, fie omisiunea Primăriilor de a transmite sumele către bugetul judeţean. Fie ambele, după cum au admis reprezentanţii CJ Argeş.
Potrivit şefului Auditului judeţean, raportul Curţii de Conturi, întocmit la nivelul Consiliului Judeţean, a evidenţiat o neconcordanţă referitoare la impozitele pe care autorităţile locale trebuie să le colecteze pentru vehiculele cu masă totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone. „Dumnealor au luat evidenţa de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule, au constatat că pe raza judeţului circulă sau sunt înmatriculate 15.746 autovehicule, au făcut un calcul, au comparat ceea ce există în bugetul Consiliului Judeţean şi au constatat că ar trebui să încasăm – Consiliul Judeţean – circa 5.802.454 lei. Dacă am lua, prin extrapolare, aşa cum spune Codul Fiscal – noi colectăm doar 40%, 60% vă revine dumneavoastră – înseamnă că dumneavoastră ar trebui să colectaţi încă circa 8.700.000 lei. Problema este cauzată şi de o slabă colaborare între Consiliul Judeţean şi autorităţile locale sau fie aceste sume sunt colectate şi nu sunt transmise către bugetul Consiliului Judeţean.”, a precizat directorul Ţurcanu, potrivit căruia sunt posibile ambele variante.
Având în vedere numărul de autovehicule relativ mare, tendinţa celor de la judeţ este să creadă că multe dintre ele nu sunt declarate sau au fost scoase din evidenţă. „Procedura scoaterii din evidenţă a unui autovehicul o ştim foarte bine şi ştim şi cum se poate verifica. Dacă întocmiţi sau dacă apelaţi la serviciile de audit, cărora le daţi această tematică, puteţi identifica cu precizie toate autovehiculele ai căror proprietari sunt înscrişi la dumneavoastră. Noi deţinem baza de date şi foarte uşor putem compara. Vă putem comunica cu precizie ce autovehicule circulă pe raza localităţii dumneavoastră şi care nu plătesc aceste taxe şi impozite. Conform cadrului legal, aceste autovehicule pot fi reziliate în termen de 30 de zile dacă nu sunt înscrise în evidenţele fiscale ale autorităţilor locale.”, a spus Sorin Ţurcanu.
Fiecare localitate are datoria să-şi înfiinţeze o structură de audit
Altă chestiune ridicată de acesta i-a vizat pe noii primari, care, în momentul în care au preluat mandatele, au solicitat misiuni de audit. În Sala Mare a Primăriei, unde s-a ţinut şedinţa tehnică cu directorii Consiliului Judeţean şi reprezentanţii a zece Primării, era unul dintre aceştia. Şeful Auditului nu l-a nominalizat, însă, cum în sală se aflau cinci „debutanţi” în funcţia de primar – Cătălin Manta, de la Albeştii de Muscel, Dorel Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Claudius Ciobanu, de la Cetăţeni, Marian Toader, de la Lereşti, şi Ion Băcioiu, de la Dragoslavele – ne putem gândi că oricare dintre aceştia putea să ceară un audit la Primărie, ca să fie acoperit în caz că ies la iveală cine ştie ce nereguli lăsate în urmă de predecesori. „Vreau să le transmit că, potrivit Legii 672, fiecare unitate administrativ-teritorială are datoria să-şi înfiinţeze o structură de audit. Dacă nu are posibilitatea, din punct de vedere al finanţării, atunci, poate să apeleze la acea posibilitate, A.Co.R., sau să intre într-o asociaţie şi să-şi asigure această activitate de audit.”, a conchis şeful Auditului din judeţ.