Prefectul a prezentat mai multe amănunte despre verificările de la Primăria Berevoeşti
Conferinţa săptămânală a prefectului Cristian Soare, de marţi, 26 iulie, a început cu dezbaterea cazului sclavilor de la Berevoeşti. Deoarece au existat suspiciuni cu privire la anchetele sociale pentru acordarea ajutorului social rudarilor din cătunul Gămăceşti, Prefectura Argeş a făcut nişte verificări mai extinse. S-a aflat că, pe 1 noiembrie 2015, a murit, în condiţii suspecte, un bărbat sechestrat şi exploatat, a cărui identitate este necunoscută, iar cazul face obiectul unui dosar penal instrumentat de Poliţia Argeş.
Primarul a întocmit două adrese
„După acest eveniment nefericit, primarul comunei, Florin Bogdan Proca, transmite, în data de 9 noiembrie 2015, două adrese. Una către Postul de Poliţie din localitate şi cealaltă, către Secţia Rurală de Poliţie Schitu Goleşti, unde este arondată comuna Berevoeşti. În aceste adrese, primarul afirma că: „Există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate, care sunt folosiţi la diverse activităţi care nu sunt specifice vârstei lor”, şi solicita organelor de Poliţie să ia măsuri pentru identificarea lor. Poliţia îi transmite primarului că, potrivit Legii Protecţiei Copilului, prin Compartimentul de Asistenţă Socială, acesta are obligaţia de a efectua o anchetă socială şi de a sesiza de urgenţă DGASPC în legătură cu faptul că ar exista în localitate astfel de cazuri. În data de 9 decembrie 2015, primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori, care nu deţin acte de naştere sau de identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă, deci, nu pentru a identifica minori puşi la muncă forţată, aşa cum preciza în adresele transmise Poliţiei. Abia peste două luni, în data de 6 ianuarie 2016, primarul comunei, prin Compartimentul de Asistenţă Socială, face o aşa zisă anchetă socială la domiciliul unui suspect în acest dosar, unde nu identifică minori sechestraţi sau puşi la muncă forţată. Practic, în toată această chestiune, de o gravitate extremă, primarul s-a limitat să trimită două adrese şi să efectueze, formal, o aşa zisă anchetă socială, în care nu a descoperit nimic. În acest context, facem precizarea că, potrivit Legii nr. 272/2004, privind protecţia copilului, primarul, prin Serviciul de Asistenţă Socială, dacă existau motive temeinice de a suspecta că viaţa şi securitatea copilului sunt primejduite într-o familie, are dreptul să facă vizite la domiciliu şi să obţină informaţii despre sănătatea şi îngrijirea lor, iar, dacă se constată că dezvoltarea lor este pusă în primejdie, trebuie să anunţe de urgenţă DGASPC, pentru preluarea acestora.”, a spus prefectul Cristian Soare.
Prefectul: “Afirm cât se poate de răspicat că primarul nu şi-a făcut datoria”
„Concluzia, a continuat prefectul, este că primarul din Berevoeşti, după cum el însuşi afirma în adresele transmise Poliţiei, ştia despre existenţa unor minori supuşi la muncă forţată, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora. Este motivul pentru care afirm cât se poate de răspicat că primarul nu şi-a făcut datoria.”, a declarat, la conferinţa de presă de marţi, prefectul Cristian Soare. Prefectul a mai afirmat că, deocamdată, nu a fost stabilit un prejudiciu, iar beneficiarii de ajutor social primesc bani în continuare, întrucât nu există o decizie care să ducă la sistarea plăţilor. Verificările sunt în plină derulare şi aşteaptă să afle la ce concluzii finale vor ajunge Corpul de Control şi inspectorii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. În funcţie de constatări, se poate ajunge nu doar la sistarea plăţilor, ci şi la obligarea de restituire a sumelor încasate ilegal.
Potrivit prefectului, 14 dintre cei 38 de reţinuţi beneficiau de ajutoare sociale în cadrul a opt dosare. Din verificarea dosarelor de către reprezentanţii Prefecturii, a rezultat că acestea erau întocmite necorespunzător, fiind identificate mai multe deficienţe. În concluzie, reprezentantul Guvernului în teritoriu a aplicat opt sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 17.000 lei. Primarul Bogdan Florin Proca a primit trei sancţiuni, în valoare de 7.500 lei, secretarul comunei, Cătălin Vlăducă, la fel, iar asistentul social, Carmen Mihaela Ţăgănilă, 2.000 lei, pentru două sancţiuni.
Victimele rudarilor, în siguranţă
La descinderile din 13 iulie, de la Gămăceşti, autorităţile au eliberat doi copii în vârstă de 11 şi, respectiv, 13 ani, precum şi 12 adulţi. În momentul de faţă, cei doi minori au fost preluaţi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi plasaţi în regim de urgenţă la Centrul de Evaluare şi Primire în Regim de Urgenţă Piteşti. Aici beneficiază nu doar de condiţii civilizate de cazare şi hrană, ci şi de consiliere psihologică, ambii fiind traumatizaţi şi fizic, şi psihic de torturile la care au fost expuşi. Victimele, după cum au transmis anchetatorii, erau stropite cu apă fiartă şi rece, înţepate cu cuţitul la tălpi, hrănite cu resturi de mâncare aruncate pe jos, ţinute în frig şi legate cu lanţuri pe prispa unei case. Pentru amuzamentul stăpânilor, erau puse să se dezbrace şi să danseze sau să se încaiere. Referitor la cei 12 adulţi depistaţi de forţele de ordine că erau obligaţi la muncă forţată sau erau vânduţi altor rudari precum vitele de povară, iniţial, aceştia au fost internaţi într-un centru de asistenţă socială a cărui adresă, din motive lesne de înţeles, a fost ţinută la secret. Şi ei au beneficiat de condiţii omeneşti de cazare şi hrană, precum şi de consiliere psihologică, întrucât unii aveau anumite dizabilităţi psihice. La acest moment, după cum a transmis prefectul Cristian Soare, toţi au fost plasaţi la domiciliul lor, al părinţilor sau rudelor din judeţele Olt (patru persoane), Vâlcea (două persoane), Teleorman (două persoane), Argeş (două persoane), Dâmboviţa şi Constanţa (câte o persoană). Victimele sunt monitorizate în continuare, pentru a se preîntâmpina o eventuală acţiune de răzbunare din partea rudelor celor 37 de rudari aflaţi în arest preventiv.
Astăzi încep întâlnirile în teritoriu ale prefectului cu reprezentanţii romilor
Pentru a veni în întâmpinarea unor cazuri asemănătoare celor de la Berevoeşti, Prefectura va demara, împreună cu Poliţia şi Jandarmeria Argeş, acţiuni de control în toate comunităţile de romi. Prefectul Cristian Soare sublinia că nu sunt suficiente doar controlul şi sancţionarea faptelor, ci accentul trebuie să fie pus pe latura preventivă, pe principiul consacrat în medicină, potrivit căruia e mai uşor să previi decât să tratezi.
Prefectura a stabilit un prim program al întâlnirilor cu primarii şi reprezentanţii romilor din Muscel, unde sunt cele mai multe şi mari comunităţi din Argeş. Prima asemenea întâlnire va avea loc astăzi, cu începere de la ora 11.00, la Primăria Valea Mare Pravăţ. Au fost invitaţi să participe primarii, liderii comunităţilor de romi din Valea Mare Pravăţ, Cetăţeni, Stoeneşti şi Dragoslavele, inspectorul şcolar judeţean pentru minorităţi, directorii şcolilor coordonatoare din comunele respective, şeful Secţiei de Poliţie Rurală din zonă. Următoarele întâlniri vor avea loc marţi, 2 august, la sediul Primăriei Câmpulung, cu participarea edililor şi a reprezentanţilor romilor din Lereşti, Bughea de Sus şi Bughea de Jos, respectiv vineri, 5 august, la Primăria Vlădeşti, unde sunt aşteptaţi primari şi lideri ai romilor din Aninoasa, Berevoeşti şi Bălileşti.
Primăria Berevoeşti nu are expert pe problemele romilor
Prefectul a mai prezentat că la Berevoeşti, deşi comunitatea de romi este numeroasă, fiind formată din circa 900 de persoane, ceea ce înseamnă o pondere importantă din totalul populaţiei, Primăria nu are angajat expert local pe problemele romilor. De asemenea, în comunitate nu există nici mediator sanitar şi nici mediator educaţional sau asistent comunitar, cu toate că administraţia locală este obligată prin lege să aibă astfel de salariaţi. „Din păcate, la nivelul autorităţii publice locale nu a existat nici cel mai mic interes pentru înfiinţarea şi ocuparea acestor posturi. Astfel, în cadrul întâlnirilor pe care le vom avea cu toţi liderii comunităţilor de romi şi cu primarii, vom insista pentru angajarea acestor mediatori.”, a precizat Cristian Soare. Prefectul doreşte ca aceste comunităţi de romi să fie deschise, iar rolul mediatorilor să fie acela de a acţiona ca un liant între romi şi autorităţi, contribuind la prevenirea faptelor penale, aşa încât infracţiuni de o gravitate extremă, precum exploatarea minorilor şi a persoanelor vulnerabile descoperite la Berevoeşti, să nu se mai producă sau, în caz că mai au loc, autorităţile sau instituţiile abilitate ale statului să le descopere şi să le sancţioneze la timp.
Primarul Proca şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte PSD Berevoeşti
PSD Argeş i-a aprobat lui Bogdan Proca cererea de suspendare din funcţia de preşedinte al organizaţiei locale a Partidului Social Democrat până la clarificarea aspectelor ce-l vizează în scandalul sclavilor de la Gămăceşti. „Domnul Proca a făcut un gest corect faţă de partid, ca să nu lege numele PSD de ceea ce s-a întâmplat la Berevoeşti. Probabil că în trei-şase luni, după ce se lămureşte situaţia, când va înceta suspendarea, o să revină în funcţia de conducere.”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, Şerban Valeca, preşedintele PSD Argeş. Bogdan Florin Proca rămâne, însă, în continuare membru PSD şi îşi păstrează fotoliul de edil şef. „Rămâne în PSD şi îşi păstrează funcţia de primar, mai ales că nu i s-a găsit nicio vină.”, mai spune Şerban Valeca.