Premieră excepţională, asigurată de Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”
Eveniment istoric la Câmpulung, despre care este greu de crezut că se va repeta în următorul deceniu, graţie notorietăţii personalităţii pe care a avut-o în centru: conferinţa extraordinară “Proiect de ţară – România încotro?”, susţinută de invitatul special al Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, Excelenţa Sa dr.Călin Georgescu. Atât discursul acestuia, care a constituit o premieră deosebită pentru municipiu, cât şi dialogul cu cei care au dorit să-i adreseze întrebări s-au derulat într-o atmosferă deschisă, în prezenţa a peste 150 de persoane, membri ai A.S.C.M. şi ai invitaţilor acestora. Cum nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp, marţi, 7 iunie 2016, sala de festivităţi a Primăriei a fost plină ochi, participanţii, care şi-au dorit să asculte un speech ce răsună, de obicei, la „case mari”, ajungând să stea în picioare, ca să nu rateze şansa unică de a face parte din audienţa directorului Institutului ONU pentru Indicele Global al Sustenabilităţii. Mulţi au venit pe parcursul manifestării, atraşi de faima oratorului, în a cărui carieră au existat cel puţin două ocazii în care numele său a fost luat în calcul pentru funcţia de premier al României. Un om mare pentru un oraş atât de mic, cum este Câmpulungul, dr.Călin Georgescu i-a făcut pe ascultători să se simtă importanţi şi chiar i-a sfătuit să plece de la conferinţă cu credinţa că sunt puternici. Au fost două ore de calitate maximă, de la început, prin prezenţa a doi copii extrem de talentaţi, care au sensibilizat cu talentul şi forţa interpretării unor cântece de suflet ale românilor, până la sfârşit, când publicul a părăsit Primăria sub imperiul profunzimii ideilor programului de ţară „Revoluţia sustenabilităţii din România: Hrană, Apă, Energie.” Sau „Prosperitate prin simplitate”, cum a rezumat dr.Călin Georgescu esenţa proiectului său.
Dintre oaspeţii de valoare, care au aflat despre eveniment şi au ţinut să fie prezenţi la Câmpulung, amintim câteva nume: =Cătălina Poiană, prof.univ.dr., prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti; =Ovidiu Băjenaru, prof.univ.dr., preşedinte de onoare al Societăţii de Neurologie din România, şeful Clinicii de Neurologie al Spitalului Universitar Bucureşti; =Victor Liviu Purcărea, prof.univ.dr., membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Militar Central „Dr.Carol Davila” Bucureşti; =Adrian Barbilian, general, prof.univ.dr., prodecanul Facultăţii de Medicină Generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti; =Gheorghe Burnei, prof.univ.dr., şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul „Marie Curie” Bucureşti; =Leonardo Badea, senator, prof.univ.dr. în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Valahia” Târgovişte; =Marius Văcărelu, prof.univ.dr. la SNSPA; =Aurel Chira, preot, expert parlamentar în cadrul Direcţiei Relaţii Parlamentare Externe; =Mihai Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă din Mărăcineni; =Virgil Bălăceanu, general locotenent de Armată în rezervă, cu trei stele; =fostul prefect Mihai Oprescu, inspector şef al ITM Argeş; =Dan Ungureanu, fostul şef al Serviciului Circulaţie din cadrul Poliţiei Piteşti; =Ion Brănescu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş.
Unul dintre participanţi a venit special din Franţa, citind pe internet despre conferinţa de la Câmpulung, şi a ţinut să fie prezent la evenimentul memorabil.
Prezentare impecabilă a înaltului oaspete, asigurată de generalul Virgil Bălăceanu
Evenimentul a debutat cu intonarea imnului naţional, moment susţinut de Măriuca Enache, urmată de colegul Ştefan Badea, care a interpretat o doină plină de sensibilitate. Cei doi copii l-au impresionat şi inspirat profund pe invitatul zilei, încât acesta şi-a construit discursul pornind de la momentele emoţionante despre România şi românism oferite de micii artişti, aleşi de Ionuţ Neacşu pentru a realiza deschiderea conferinţei.
Prezentarea distinsului oaspete a fost asigurată de generalul Virgil Bălăceanu, membru al Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, care a mărturisit că este încercat de emoţii şi datorită greutăţii personalităţii invitate la Câmpulung, şi datorită reîntoarcerii sale acasă, în Măţăul natal. „Vorbind despre iarba verde de acasă, de ceea ce nu uităm, în istoria, tradiţiile noastre, în filosofia vieţii, legătura cu pământul reprezintă temeinicia existenţei noastre fizice şi spirituale, reprezintă pentru noi, românii, parcă în mod deosebit, o esenţă a esenţelor. Dacă citim biografia dr.Călin Georgescu, veţi vedea că există o legătură a sa cu pământul, şi la propriu, şi la figurat. O legătură cu pământul nostru românesc, pentru că domnia sa este absolvent al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare, a şi lucrat în domeniu, în Făgăraş, o perioadă, până în ’90, a lucrat în cercetarea agricolă, la un Institut de Îmbunătăţiri Funciare, până în ’91, şi, ca un vârf al acestei preocupări aparte, are şi un doctorat în ştiinţa pământului, Pedologie, obţinut în 1999.”, a afirmat generalul Virgil Bălăceanu.
„Preocupări constante încep destul de repede şi într-o altă problematică a pământului, a curăţeniei pământului nostru, la propriu. Aproximativ trei ani, a fost preşedintele unei asociaţii a tinerilor ecologişti din România, în perioada începuturilor organizaţiilor non-guvernamentale, mai ales în rândul tinerilor din ţara noastră. Sunt specializări obţinute, în perioada anilor ’91-’93, în Marea Britanie, legate de acelaşi domeniu, cu unele începuturi în ceea ce reprezintă teoriile de dezvoltare, dar şi problematica managementului ecologic şi, mai ales, a managementului dezvoltării şi întreţinerii parcurilor naturale. Preocupări care, ulterior, se vor dezvolta printr-o misiune aparte, de coordonator pentru România a unor programe publice locale, după o acţiune ONU extrem de importantă: Summit-ul Pământului, în 1992, desfăşurat la Rio, când ONU stabileşte un pachet de măsuri, de la dimensiunea social-economică, până la strategii de dezvoltare durabilă, care se implementează în fiecare ţară.”, a continuat moderatorul acţiunii.
Dr.Călin Georgescu a coordonat o astfel de activitate timp de aproape zece ani, constituind o primă experienţă cu o responsabilitate deosebită la o vârstă tânără, în condiţiile în care se găsea România în primul deceniu după 1989. Preocupări constante ale dr.Călin Georgescu se regăsesc, însă, în domeniul strategiilor de sustenabilitate sau al strategiilor de dezvoltare durabilă. Astfel, între 2000-2013, a condus Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă, care are trei rapoarte aferente anilor 2008, 2009, 2010, cu trimitere la reprofesionalizarea României, la una dintre şansele ţării, oamenii, şi la România în situaţia post-criză.
„În acţiunile sale, dr.Călin Georgescu uzitează nu numai de activitatea unor organizaţii de tip ONG – înfiinţează, în 1999, Asociaţia Profesioniştilor pentru Progres – dar include şi alte segmente ale societăţii. În Asociaţia Profesioniştilor pentru Progres încearcă să reunească, în proiecte de dezvoltare, nu numai asociaţiile şi alte organizaţii non-guvernamentale, dar şi întreprinzătorii, investitorii şi sindicatele. Nu în ultimul rând, în cariera domniei sale apare foarte des, în activităţile practice pe care le desfăşoară, mediul academic. Cred că dânsul este un discipol şi, pe undeva, un continuator al unui înaintaş al spiritualităţii şi culturii noastre, Mircea Mariţa (primul român membru al „Clubului de la Roma”). De fapt, împreună lucrează la primul raport referitor la reprofesionalizarea României, care, în definitiv, urmărea căile pe care România trebuia să le adopte în valorificarea mai bună, corespunzătoare, a acestei valori deosebite, pe care o avem, valoarea umană. Sunt activităţi, care se desfăşoară, totodată, în contextul „Clubului de la Roma”.”, mai spunea generalul Bălăceanu.
Altă funcţie deţinută de dr.Călin Georgescu: preşedinte al „Clubului de la Roma” (Viena). În afara momentului extraordinar punctat la începutul discursului său, Summit-ul Pământului din 1992, cu programele naţionale care au fost dezvoltate, ideea de creştere este preocuparea aparte, alături de programele de dezvoltare durabilă, de dezvoltare sustenabilă, care să permită, în condiţiile exploziei creşterii economice, păstrarea resurselor.
Dezvoltarea durabilă, în cazul dr.Georgescu, nu înseamnă numai rapoartele sau lucrările editate de ONU ori de conferinţele „Clubului de la Roma”, ci şi programe de guvernare, deoarece prin Institutul pentru Proiecte de Inovare şi Dezvoltare, fondat de acesta, este direct implicat în două Strategii de Dezvoltare Durabilă a României, una din 1999, cealaltă din 2008, cuprinzând perioada 2013-2020-2040. Astfel, se corelează ceea ce se realizează în plan naţional cu alte documente, strategii la nivel european şi mondial. „Clubul de la Roma” lansează o primă strategie cu privire la dezvoltarea în perioada 1972-2012 şi o doua pentru perioada 2012-2052. „România are vizionari care gândesc omenirea şi învaţă omenirea ceea ce reprezintă şi ar trebui să reprezinte ţara noastră, cu spirit vizionar, iar dr.Călin Georgescu reprezintă un asemenea lucru.”, a încheiat prezentarea omului zilei generalul Virgil Bălăceanu.
Un discurs care i-a bulversat pe cei peste 150 de participanţi, martori ai unei premiere
Mesajul Excelenţei Sale, dr.Călin Georgescu, care s-a dorit un impuls dat publicului de a-i studia Proiectul „Hrană, Apă, Energie”, a fost construit pe problematica deosebită a prezentului şi viitorului resurselor pământului. „(…) Situaţia pe Mapamond este următoarea: sunt şapte miliarde de oameni, din care două miliarde suferă de apă, un miliard suferă de hrană şi patru miliarde sunt malnutriţi. Vă rog să vă duceţi la orice supermarket, din care orice luăm din galantar suntem siguri că este sigur, şi uitaţi-vă pe etichetă. Totul este învelit în plastic, complet dăunător. Sistemul ne spune că trebuie să acceptăm că trebuie să îmbuteliem apa în plastic. Ştie cineva ce conţine plasticul? Nişte elemente extraordinar de nocive corpului uman, pe termen lung, atâta timp cât pui orice în plastic. Este cea mai profitabilă industrie din lume. 800 de miliarde de euro pe an profit, industria plasticului în lume. Aproape totul este plastic, hainele noastre, tot ce ne înconjoară este plastic. Şi noi le primim, pentru că aşa ne spune sistemul. O lume întreagă este dominată de frică. O lume întreagă nu realizează că tot acest proces al dezvoltării, acest boom, a fost datorat petrolului, care astăzi nu mai este. Şi provocarea imensă, prima, este cum consumi energie scumpă, producând energie şi mai scumpă. Atunci, apar banii virtuali şi colapsul devine o problemă de matematică simplă. Cea de-a doua provocare este că nu se recunoaşte în nicio conferinţă internaţională de cel mai mare nivel, cum a fost cea de la Rio de Janeiro din 1992, mergând până la Conferinţa Climatică de la Paris, de acum câteva luni, că cea mai mare poluare a lumii este dată de industria creşterii animalelor, care este năucitoare. Ea singură depăşeşte tot ce poluează în atmosferă industria metalurgică, de maşini ş.a.m.d. În primul rând, este nevoie să se producă repede hrană şi se consumă cele mai importante resurse. Pentru un kilogram de carne de vită, se folosesc astăzi 50.000 de litri de apă, în tot procesul tehnologic. Pentru un litru de lapte se folosesc 1.000 de litri de apă. Şi de aceea nu mai este apă pe planeta Pământ. Dincolo de faptul că corporaţiile o sug şi o vând în butelii de plastic altora. Africa nu este săracă, Dumnezeu n-a lăsat-o săracă, n-a lăsat nimic sărac pe această planetă. Este săracă pentru că alţii vor să fie săracă. De acolo se extrage resursa primară şi se vinde pe sume colosale în alte ţări. 200 de corporaţii sunt astăzi mai puternice decât toate cele 150 de state la un loc. Este imensă dominaţia banului, care a lăsat fără resurse o lume întreagă, mai ales pe cei care se vând, cum a fost cazul României, în special, după 1989.”, spicuim un fragment din discursul Excelenţei Sale.
Soluţia întregii omeniri, în opinia dr.Călin Georgescu, este întoarcerea la simplitate. „Prosperitate prin simplitate. Acest concept mondial de secare a resurselor este atât de imens, încât nimeni nu înţelege drama existentă pe acest pământ. Dacă v-aş spune că, pe săptămână, cad zece avioane mari, toată lumea intră în panică. Zece avioane înseamnă 3.000 de oameni, care mor pe săptămână. Dar dacă vă spun că numărul pasagerilor reprezintă numărul copiilor care suferă de boli crunte cauzate de lipsa de apă, toţi stăm confortabil. Zece avioane cu copii, care ori mor, ori se îmbolnăvesc crunt, din lipsa apei, nu pentru că în acele locuri nu există apă, ci pentru că o corporaţie a supt apa ţării lor cu 25 de cenţi şi o vinde cu 25 de milioane. Exact cum se întâmplă în multe locuri din această lume, inclusiv în România, din cauza trădării fără margini a „cozilor de topor”, care, după ’89, au devenit „topoare”.”, a precizat acesta.
În acest context, al întoarcerii la spiritualitate, în care principalul mesaj al dr.Călin Georgescu este că salvarea lumii înseamnă o nouă conştiinţă spirituală, a lansat Proiectul „Hrană, Apă, Energie”. “Adică dau hrană unei Europe întregi, aflate într-o derivă imensă, dau apă exact celor de care am nevoie ca să-mi joc structurile precise financiare în ţara mea şi vând energie ieftină în regiune, în special energie verde. Fiecare ţară are un proiect mare sau foarte mare ori o idee. (…) Eu propun pentru România micul producător. Atât. Simplu. Şi cu asta cucerim lumea. Mai mult de atât, ne redresăm noi şi ajutăm şi pe alţii să se redreseze, în special, prin bogăţia noastră spirituală. Dacă ne vom regăsi pe noi înşine şi vom şti cine suntem cu adevărat, înseamnă că Proiectul „Hrană, Apă, Energie” devine un steag, construieşti infrastructura viitorului şi toată industria, nu mai vorbim despre ce a fost în Câmpulung şi totul pui pe un singur ideal, mare, pe care îl ai.”
Pe parcursul ediţiilor viitoare, vom prezenta şi alte idei extrem de interesante ale distinsului orator, în special direcţiile de acţiune, obiectivele şi soluţiile specifice ale proiectului său.