La peste 200.000 de euro au fost estimate de proiectant costurile pentru crearea sursei de apă de rezervă a municipiului, care va asigura furnizarea acestei utilităţi în perioadele în care, din cauza unor avarii, magistrala Câmpulungului nu va funcţiona pe durata reparaţiilor. Nimeni nu şi-ar fi închipuit că, din martie, de când s-au succedat, la interval de o săptămână, două incidente cauzate de explozia conductei principale, până la data la care ne aflăm, nu avem pusă la punct o variantă de alimentare a abonaţilor. O jumătate de an n-a fost suficientă pentru repornirea unui sistem care a funcţionat cândva şi care a fost abandonat dintr-o inconştienţă aproape criminală a autorităţilor locale şi a societăţii Edilul. A avea pretenţii de gospodari prevăzători de la nişte lideri mai prieteni cu chefurile decât cu munca şi grija pentru binele comunităţii se vede inclusiv în lipsa unei reţele alternative, la care să se apeleze în caz că se întâmplă iar ceva serios cu aducţiunea, care să impună sistarea apei în municipiu şi comunele care depind de operatorul local. După şase luni, avem şapte puţuri decolmatate (operaţiune care n-a “răpit”, ca perioadă de timp, decât două săptămâni), avem acordul proprietarilor lereşteni, pe ale căror pământuri sunt forajele şi, de două săptămâni, avem şi o documentaţie premergătoare proiectului. Pe cei care cred că, de mâine, autorităţile se apucă de lucrări îi dezamăgim, aşa cum şi noi, la rândul nostru, am fost dezamăgiţi, fiindcă urmează o altă etapă de hârtii: proiectul tehnic.
Peste 200.000 euro, o sumă enormă pentru sursa de rezervă
Pe masa consilierilor municipali a ajuns, după o vară fierbinte, în care au aşteptat lucrarea proiectantului, Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Investiţii (D.A.L.I.) pentru sursa de rezervă de alimentare cu apă a Câmpulungului. Înainte de a o vedea aleşii prezenţi la şedinţa ordinară de la sfârşitul lunii august, a văzut-o şi studiat-o comisia însărcinată cu crearea acestui sistem menit să permită populaţiei să-şi facă provizii măcar dimineaţa şi seara. La discuţii au luat parte subalternii lui Ţâroiu de la Compartimentul Investiţii, şefii de la Edilul, viceprimarul Bogdan David. Colegul său de partid, Iustinian Stănescu, desemnat de Consiliul Local în comisia respectivă, n-a putut participa la şedinţă, fiind plecat în concediu, dar a lecturat documentaţia separat şi s-a consultat cu cei doi viceprimari.
Dintre cele două variante analizate împreună cu proiectantul, a fost aleasă cea mai ieftină, care sare de valoarea de 200.000 de euro! Cu ocazia reunirii celor implicaţi în investiţia care, probabil, se va executa anul viitor, s-au adus clarificări şi recomandări de care proiectantul va trebui să ţină cont la proiectul tehnic, pe care îl va prezenta. Suma s-ar putea să pară exagerată, dar nu este neapărat nevoie ca la licitaţie să rămână la cuantumul estimat de proiectant, a susţinut viceprimarul Liviu Ţâroiu. „Suma este colosală, a precizat, în completarea acestuia, Stănescu. Lucrările sunt cele la care noi ne-am gândit împreună încă din luna mai şi le-am propus. De aceea, eu vă rog, haideţi să votăm acest proiect de hotărâre, pentru a începe efectiv lucrările. Suntem la începutul lui septembrie şi noi suntem încă la stadiul de proiect.”
„Lucrările sunt cele de echipare a tuturor puţurilor, exceptând partea de foraje – nu sunt foraje – desnisiparea s-a făcut. Este vorba despre instalaţia electrică pentru toate puţurile, instalaţia de pompare la toate, partea de clorinare, cealaltă sursă pe care o avem noi şi e în proiect ca să preluăm inclusiv de la puţurile de la Lereşti, din conducta Lereştiului, să facem o traversare şi să intrăm în aceeaşi conductă cu care venim la puţuri. Toată această lucrare este estimată la 200 şi ceva de mii de euro, cu TVA cu tot. Eu cred că nu va fi această valoare la o licitaţie.”, a descris Liviu Ţâroiu în ce constă investiţia.
“Edilul nici nu visa să primească un asemenea proiect sau să facă aşa ceva”
După ce au văzut lucrarea proiectantului, n-a mai zis nimeni nimic despre cele 400 de milioane despre care spuneau, la şedinţele trecute, că se cheltuiesc de pomană, pentru un proiect care există la Edilul, de când funcţiona această sursă de apă de pe teritoriul comunei Lereşti. Dimpotrivă, din laudele lui David şi ale lui Stănescu, se pare că documentaţia face toţi banii. Potrivit lui David, „proiectul e foarte bun”, iar, după Stănescu, Primăriei i s-a pus la dispoziţie „o documentaţie de calitate”. „Cred că Edilul nici nu visa să primească un asemenea proiect sau să facă aşa ceva. Ei au fost mai mult decât puţin implicaţi în ceea ce s-a făcut aici. Va trebui să facem demersurile să terminăm o dată cu actele pentru teren acolo.”, a precizat viceprimarul Bogdan David.
Acesta a reluat o mai veche solicitare a sa, de a implica şi Consiliul Judeţean în finanţarea executării sursei de rezervă. „Este o lucrare care va deservi nu numai municipiul Câmpulung, ci şi zona limitrofă. Să facă un parteneriat cu noi să ne ajute în această problemă. Când am avut probleme, cei de la Piteşti au fost foarte acizi şi nerăbdători să facem această sursă alternativă. O facem, avem şi bani, nu este o problemă ca municipalitatea să nu aibă bani pentru această lucrare. Dar ar fi corect să facem o solicitare către Consiliul Judeţean, de cofinanţare a acestei lucrări, să vedem dacă ne ajută sau nu.”, a fost un amestec de ironie, dojană şi acuze la adresa Consiliului Judeţean din partea lui David, deşi prefectul, naşul său de cununie, a fost cel care s-a manifestat „acid şi nerăbdător” ca 40.000 de oameni să nu mai sufere din cauza incompetenţei incalificabile a unor aleşi care, în două-trei mandate, puteau să-l preseze pe primar să finanţeze investiţia în alimentarea cu apă în locul gărgăunilor cu promovarea turistică.
În completarea lui David, George Bălan l-a însărcinat pe Liviu Ţâroiu să formuleze adrese şi către Consiliile Locale ale comunelor Bughea de Jos, Bughea de Sus, Schitu Goleşti, aflate în relaţii contractuale cu Edilul, să participe şi ele cu „o sumă adecvată”, în cadrul unei asocieri cu municipiul. Aşteptăm cu interes reacţia primarilor Gheorghe Sanda, Nicolae Tarbă şi Marcel Palaghiu, după ce vor primi ţidula de la Câmpulung, care îi informează că sunt buni de plată.