Având în vedere perioada controversată de care avem parte în municipiu, în ceea ce priveşte reabilitările care nu s-au finalizat sau finanţat şi paragina centrului vechi, care e lăsată să fie ştearsă din pagina de patrimoniu a Câmpulungului, tot mai mulţi tineri sunt interesaţi ca din arhitectura aflată în ruine să obţină fotografii demne de artă. Este şi cazul lui Daniel Alexandru Ariciu, în vârstă de 20 de ani, proaspăt absolvent al Colegiului Naţional “Dinicu Golescu”, a cărui principală ocupaţie şi pasiune este fotografia.
Subiectele pe care le abordează sunt, în principal, natura şi arhitectura în ruine. „M-am specializat în fotografierea arhitecturii în ruine, am descoperit-o a fi cu adevărat subiectul meu favorit.”, a declarat acesta. Daniel Alexandru Ariciu are şi un proiect impresionant, de care se ocupă de trei ani, intitulat „Locuri Uitate de Timp”, prin care şi-a propus să transforme banalul în ceva neobişnuit, să prezinte prin fotografie măreţia locurilor părăsite, aşa cum erau odinioară, iar acum natura s-a năpustit peste ele.
„Zidurile locurilor părăsite au fiecare povestea lor, iar prin fotografie îmi propun să întregesc o librărie cât mai variată. Acum trei ani, am început cu cartografierea locurilor părăsite din Câmpulung şi împrejurimi.”, a declarat Daniel Alexandru Ariciu. Locurile care l-au inspirat pentru fotografiere au fost vechiul cinema, Combinatul de Fibre Sintetice din Grui, vechea şcoală de şoferi, case boiereşti. Exploatarea urbană a început când a fotografiat şi documentat Spitalul “Filantropia” din Bucureşti, Mănăstirea Chiajna, Moara lui Assan, insula de pe Lacul Morii, fabrici de vin şi beciuri domneşti din Drobeta Turnu Severin.
Toată această pasiune a pornit de la unchiul acestuia, care în copilărie obişnuia să filmeze şi să fotografieze excursiile în care călătoreau. Din acele momente a rămas impresionat de modul în care fotografia are capacitatea de a fixa atât de vivid un moment în timp.
Ca sursă de inspiraţie este atras de Pati Makowska, Sven Fennema, iar dintre artiştii români Răzvan Viţionescu, Dorin Bofan şi Sorin Onişor. „Pe Sorin Onişor îl admir pentru curajul de a părăsi viaţa de profesor, pentru a hoinări satele din România, în căutarea poveştilor şi tradiţiilor lor, iniţiativă pe care a numit-o Marea Hoinăreală.”, a declarat acesta.
Aspiraţiile de viitor pe care şi le-a propus să le împlinească sunt: admiterea la Universitatea de Artă Bucureşti, secţia Foto-Video, şi să popularizeze termenul de explorare urbană, precum şi faptul că trebuie să facă cunoscut potenţialul arhitectural al municipiului Câmpulung într-o viitoare expoziţie.Până la acest moment, peste 50.000 de cadre au fost realizate. „Se spune că primele 10.000 de cadre pe care le realizezi sunt cele mai slabe, deci, pe viitor, mă aştept să văd îmbunătăţiri în tehnica mea, ţinând cont că am depăşit 50.000.”, a precizat Daniel Alexandru Ariciu. Pe lângă principala pasiune de a fotografia, timpul liber presupune excursii pe munţi sau trasee de cicloturism, unde cel mai lung traseu a fost de 800 km. Atras de sporturile extreme, a parcurs peste 10.000 km cu bicicleta.