După plecarea lui Călin Andrei de la conducerea Câmpulungului, jurnaliştii locali au avut privilegiul acordat de aleşi de a asista la cele 20 de minute de discuţii, cât a durat Adunarea Generală a Acţionarilor de la Edilul, de marţi, 31 martie 2015. Regula este ca AGA să preceadă şedinţa lunară a consilierilor municipali, acţionari majoritari ai societăţii, care astfel „împuşcă doi iepuri dintr-un foc”. Niciodată, presa nu a avut acces la Adunările Generale ale societăţilor subordonate Consiliului Local. Gheaţa s-a spart cu Edilul SA şi tragem nădejde că-i va ţine obiceiul pe conducătorii noştri şi cu Pieţe SRL. AGA, „o apă de ploaie” şi bănuim că nu prezenţa mass-media i-a intimidat, într-atât încât să nu se manifeste mai fervent în problematica alimentării cu apă. Ne aşteptam să plouă cu soluţii, cu alternative la unicul sistem de distribuţie, conceput cu două conducte (una cu rol de rezervă, anihilat de nefuncţionalitatea vanelor). Însă, din păcate, baza stă doar în varianta prezentată de liberalul Iustinian Stănescu, un „copy-paste” al listei de propuneri prezentată Consiliului Local de Melania Voinescu. Tot ce a făcut Stănescu a fost să se inspire din programul şefei de la Edilul, din care a luat primul punct propus de aceasta, căruia i-a adăugat câteva fraze proprii şi personale. Prin calculele făcute de acesta, privitoare la perioada de timp de 35-40 de zile de punere în funcţiune a puţurilor fostei Uzine ARO – fiindcă ele au fost luate în calcul ca sursă de rezervă a aducţiunii – cât şi prin costul estimat, de 25.000 de euro, Stănescu ne prezintă un viitor apropiat roz, care spulberă orice emoţie la următoarea avarie a magistralei.
Liberalul a copiat primul punct din lista Melaniei Voinescu şi l-a prezentat drept soluţie personală
Pe 19 martie, la două zile după convocarea la Prefectură a conducerii municipiului şi a Edilului, unde prefectul Mihai Oprescu şi-a impus punctul de vedere, adică autorităţile să creeze sursa de rezervă a Câmpulungului, consilierii municipali au fost chemaţi la Primărie, la o şedinţă de îndată. Până a doua zi, cel târziu, municipalitatea trebuia să comunice Prefecturii ce soluţii a găsit. Soluţiile s-au găsit, asta pentru că existau pe hârtie de mai multă vreme, iar Melania Voinescu le-a expus public, în plen. Prima dintre ele suna astfel: „Echiparea cu pompe submersibile a captării de la Lereşti. Aceasta este compusă din şapte foraje de mică adâncime. Vor trebui executate lucrări de deznisipare, reabilitare instalaţii hidraulice la puţuri, instalaţii electrice, achiziţionarea şi montarea de pompe submersibile corespunzătoare.”
După ce Melania Voinescu a dat citire listei de variante care începea cu cea enunţată, s-au făcut discuţii peste discuţii, având ca finalitate consolidarea imaginii PNL în ochii alegătorilor, nicidecum rezolvarea unei probleme atât de grave pentru comunitate, Bogdan David a propus ca în comisia constituită la cerinţa prefectului să fie inclus colegul Iustinian Stănescu. Pătrunderea lui Stănescu în respectiva comisie a fost aplaudată frenetic de tovarăşii din tabăra liberală, ca pe o mare realizare a partidului şi o salvare a Câmpulungului. Asta s-a întâmplat într-o zi de joi. Vineri, 20 martie, variantele susţinute de Melania Voinescu au fost înaintate Prefecturii. Luni, 23 martie, ne-am trezit la sediul redacţiei cu Iustinian Stănescu, arzând de nerăbdare să ne înainteze un material cu ce a gândit el ca soluţie de rezervă a alimentării cu apă. Omul zice aşa în deschiderea hârtiei pe care a depus-o la Primărie în aceeaşi zi, 23 martie, ora 8.00, după cum a consemnat angajata Registraturii, în afara ştampilei, care nu conţine acest amănunt „esenţial”: „Ca urmare a Notei de constatare nr.10370/10.03.2015 a Instituţiei Prefectului Judeţului Argeş, a Hotărârii nr.5 din 17.03.2015 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a dispoziţiei nr.373 din 19.03.2015 a Consiliului Local Câmpulung, cât şi a discuţiilor purtate la sediul SC Edilul CGA SA, în zilele de 19 şi 20 martie, subsemnatul (…) fac următoarele propuneri pentru evitarea, pe cât posibil, a urmărilor produse de avaria din 4-5.03.2015, precum şi avaria din data de 12.03.2015 la conducta de aducţiune-captare Voineşti şi anume imposibilitatea alimentării cu apă a abonaţilor SC Edilul CGA SA.”
Aşadar, ca urmare a unor acte emise de prefect, faţă de care, în timpul acelei şedinţe de îndată a Consiliului, acesta, orice ar spune acum, a ripostat, băşicat tot că au fost luate de conducerea Prefecturii fără să-l consulte pe el şi pe colegi, Iustinian Stănescu s-a dus la Edilul, pentru discuţii, pe 19 martie. Adică în aceeaşi zi în care a fost întrunirea aleşilor, fără a preciza dacă înainte de şedinţa în care a fost ales în comisia cerută de prefect sau după şedinţă, când figura printre „creierele” desemnate cu realizarea soluţiei de rezervă.
În fine, lecturând mai departe ţidula consilierului PNL, constatăm că strategia lui Stănescu este, de fapt, prima propunere a Melaniei Voinescu. Omul a copiat gândirea acesteia şi a completat-o cu câteva informaţii despre cum se denisipează şi deznisipează puţurile fostei Uzine ARO şi alte operaţii tehnice, enumerate şi de şefa Edilului.
Soluţia lui Stănescu, posibilă în 40 de zile, cu 25.000 euro!
După două săptămâni, s-a ţinut AGA la Edilul, la care am fost acceptaţi şi noi, jurnaliştii. Acolo l-am ascultat pe Stănescu prezentându-şi oral descoperirea. Înaintea acestuia, Melania Voinescu informase Consiliul Local că a adus în răgazul scurs un proiectant şi că: „Cea mai bună soluţie pe termen mediu, căci nu pot să spun scurt, ar fi repunerea în funcţiune a celor şapte puţuri şi forarea a trei puţuri în plus, ca să se poată asigura o alimentare câteva ore dimineaţa şi seara. Din ceea ce s-a stabilit împreună cu proiectantul, ar fi 100 de litri pe secundă, care nu sunt suficienţi pentru o alimentare continuă. Dar posibilitatea de a da apă dimineaţa şi seara, ca omul să-şi facă o rezervă, nu este acelaşi lucru cu a nu avea apă deloc.”
Specialistul în foraje şi aducţiuni, Iustinian Stănescu, a făcut pe ecoul Melaniei Voinescu, prezentând exact aceeaşi soluţie, completată cu durata de timp şi costurile, din „aprecierile sale”. După el, decolmatarea, denisiparea, deznisiparea a şapte puţuri, echiparea lor cu pompe submersibile, traseul nu au cum să dureze mai mult de 35-40 de zile. Iar ca bani, după părerea lui, sistemul de rezervă nu poate să depăşească 25.000 de euro. „Din aprecieri, o pompă submersată este 1.000 de euro maxim, sunt 7.000 de euro, o denisipare de puţ, numai dacă-l săpăm este 100 de euro pe metru, asta însemnând ca la 10-20 de metri să fie 2.000 de euro puţul, sunt alţi 14.000 de euro, instalaţia electrică şi ce să mai coste altceva?”, a prezentat Stănescu ce uşor se face soluţia de rezervă, pe care, dacă era atât de simplă, rapidă şi ieftină, nu înţelegem de ce n-au făcut-o până acum. Din 7 martie, de când s-a reluat furnizarea apei potabile, după prima avarie, şi până astăzi, 3 aprilie, lucrarea trebuia să fie aproape finalizată, dacă este să ne luăm după „aprecierile” şi „calculele” lui Stănescu.
„Sistemul propus de mine – n.r. propus înaintea lui de directorul Edilului, pentru că, pentru public, aceasta a fost cronologia faptelor – de la Măgura-Lereşti, este o soluţie de avarie, care asigură, după calculele mele şi din cartea tehnică a forajelor, 25-30% din necesarul de apă al oraşului. (…) Soluţia finală pentru Câmpulung este schimbarea traseului. În doi, maximum trei ani, să schimbăm traseul, diametrul ţevilor, compoziţia lor. Acesta este finalul pentru a avea o apă sigură în Câmpulung de acum şi până peste 100 de ani. Nicidecum să ne mai gândim să cârpim această conductă de aducţiune-captare Voineşti.”
Pentru ştiinţa lui Iustinian Stănescu – şi suntem siguri că ştie deja acest amănunt – studiul de fezabilitate pentru o aducţiune nouă a prins pânze de păjanjen prin sertarele Edilului, de când a fost întocmit, fără ca lucrarea să fie realizată sau măcar începută, deoarece Consiliul Local nu a finanţat-o. Dar, vorba aceea, după război, mulţi viteji se arată. În frunte cu Stănescu.