„Strategia de Dezvoltare a Turismului în comuna Lerești, județul Argeș, pentru perioada 2026-2035”, document aprobat în primăvara acestui an, punctează, între avantajele localității, atelierele de artă și meșteșug. Preluăm din materialul de căpătâi al unor viitoare investiții, în special, cu fonduri atrase, câteva informații interesante pe subiectul artizanilor lereșteni, de la confecționeri de costume populare – ii, mai cu seamă -, de bijuterii de inspirație tradițională, cum sunt legătorile pentru marame, cioplitori și sculptori în lemn, până la producătorii de deserturi, în cadrul unor mici afaceri de familie, care folosesc ingrediente naturale și rețete transmise de bunici. Localnicele încă prepară dulciuri și dulcețuri așa cum au învățat în familie, de la înaintașe, vestit în zonă fiind covrigul cu ou, marcă înregistrată oficial în urmă cu 15 ani.
- Mici afaceri de familie cu specific tradițional
Deținătorii de ateliere de artă și meșteșug, enumerați în strategia Lereștiului, sunt din domenii variate. Vi-i prezentăm, cu mențiunea că lista este deschisă, în cazul în care autorii documentației lucrate pentru administrația publică a localității învecinate au omis pe cineva:
–Gabriela Buliga, din satul Lerești: pictură portrete și peisaje;
–Lucia Dogaru, din satul Lerești: confecționer de bijuterii din mărgele, artizan de costume populare;
–Marian Florian Moiceanu, din satul Voinești: distilerie pentru preparat țuică din mere;
–Alina Fianu, din satul Lerești: artizan de decorațiuni tricotate și împodobite cu mărgele pentru sărbătoarea Crăciunului;
–Lucia Herișanu, din satul Lerești: artizan de costume populare (ii tradiționale), producător de dulcețuri bio din afine și zmeură albă și roșie;
–Manuela Falcă, din satul Lerești: producător local de șerbet și bomboane fondante;
–Elena Burulea, Maria Ion, din satul Pojorâta: împletituri mături și coșuri din lemn de alun;
–Lămâița Coșcodaru, din satul Pojorâta: coșuri din lemn de alun și cătină, corfe pentru copii, linguri din lemn, cozi de topor;
–Stelian Dascălu Stelian, din satul Voinești, producător de miere bio de salcâm și polifloră;
–Corneliu Dragomir, din satul Lerești: atelier sculptură în lemn (mobilier de interior, uși, obiecte de uz gospodăresc, monumente decorative cu motive tradiționale etc);
–Alexandru Dumitrescu Alexandru, din satul Lerești: cioplitor în lemn – prelucrare rădăcini de copaci și crengi supuse degradării;
–Florin Corlățeanu, din satul Lerești: sculptură în lemn – mobilier de interior și exterior.
- Cășăria Râușor, o amintire de demult
Pe partea de gastronomie, specificul culinar al zonei Lerești este dominat de produsele lactate (brânzeturi de oaie sau vacă), preparate din carne de oaie, dulcețurile din fructe de pădure, ciuperci. În trecut, la confluența Râului Târgului cu Râușorul exista cășăria Râușor, locul unde s-a născut vestitul cașcaval de Rucăr, produs tradițional recunoscut în toată țara.
Renumită pentru produsele tradiționale realizate este și „Ferma Musceleană Lerești”, locul unde se produce renumita brânză de Lerești, bulzul tradițional sau păstrăvul la grătar. Ferma dispune de 32 vaci, peste 50 de oi și 9 porci. Beneficiază și de două iazuri cu păstrăvi. În prezent, ferma deține și un punct gastronomic local, care promovează și valorifică produsele tradiționale autentice.
Deși nu sunt înregistrate ca mărci locale, zona este cunoscută pentru câteva produse gastronomice tradiționale:
-Cașcaval afumat din lapte de vacă sau oaie;
-Brânza la coșuleț dospită și ambalată în coajă de brad;
-Lapte de şteand: în ultima săptămână din an când se mulg oile, se pune laptele într-un șteand (putină mică cu capac) din lemn de brad nou, închis ermetic și se lasă circa două luni, fără a fi mișcat, după care se consumă;
-Pastramă de oaie uscată, afumată preparată pe grătar;
-Covrigi cu ou: acest produs ar data, după tradiția orală, înainte de venirea ardelenilor în ținuturile subcarpatice ale Muscelului – prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Covrigii se pregătesc în preajma marilor sărbători religioase, Paștele și Rusaliile, și se împart pentru pomenirea morților. Pentru localnici, covrigii cu ou reprezintă pâinea binecuvântată a cărei realizare este precedată de purificarea casei și a cărei frăgezime este cu atât mai mare cu cât trece mai mult timp de la pregătirea ei. De Paște, covrigii se împart cu ouă roșii și de Rusalii cu vase cu mâncare. Secretul realizării acestui produs tradițional este cel al frăgezirii aluatului cu țuică amestecată cu rom, cât și al coacerii în cuptorul încins după ce s-a scos jarul obținut din „țăndări” de brad. Covrigul cu ou a fost atestat ca produs tradițional și înscris la OSIM cu eticheta de „Covrig Muscelean” în anul 2011. Datorită acestui atestat, covrigul muscelean a devenit cunoscut în întreaga țară, fiind prezent la o serie de târguri și festivități de profil;
-Păstrăvul, cu cele două specii ale sale, indigen și curcubeu, cultivat în păstrăvăriile din zonă, gătit sub diferite aspecte: afumat în cobză, la grătar etc;
-Bulzul tradițional realizat cu brânză de oaie, unt, costiță afumată, ou. Produsul se coace în cuptor sau se prăjește pe jar;
-Miere de albine;
-Ţuica de mere, pere, prune, produsă la „povarnă” (cazan).”, redăm din strategia Lereștiului câteva informații generatoare de „ploaie în gură” gurmanzilor cu simțurile ațâțate de înșiruirea bunătăților nelipsite din meniul pensiunilor și stânelor muscelene.
Sursa fotografiilor: Primăria comunei Lerești, Comuna turistică Lerești, Închirieri ATV Voina Argeș Câmpulung