Miercuri, la sediul Poliţiei Câmpulung au început manifestările prilejuite de Ziua Poliţiei, sărbătorită în fiecare an pe 25 martie. Activităţile au fost destinate copiilor, prin organizarea Zilei Porţilor Deschise. Mai mulţi elevi de la Şcolile „Nanu Muscel” şi „Oprea Iorgulescu” au putut vedea care sunt materialele din dotarea poliţiştilor, ce conţine o trusă a celor de la Criminalistică, dar şi ce maşini folosesc oamenii de ordine în acţiunile lor.
Pentru că Poliţia Română aniversează 195 de ani de la înfiinţare, întâlnirea poliţiştilor cu elevii a debutat diferit faţă de anii trecuţi, cu o mică prezentare a istoriei Poliţiei, de la înfiinţate, în 1822, şi până în prezent. Agentul şef principal Daniel Crâmpiţă a fost cel care le-a povestit celor prezenţi cum domnitorul Ţării Româneşti, Grigore Dimitrie Ghica, în primul său an de domnie, 1822, a luat hotărârea să înfiinţeze în mod oficial şi să transforme pazele cetăţilor, care nu erau bine organizate, într-o Poliţie profesionistă. A înmânat steagul într-o ceremonie oficială, în Bucureşti, marelui agăr, Mihăiţă Filipescu. Agăr, pentru că aceasta era denumirea şefului Poliţiei Române la acea vreme, care s-a păstrat oficial până în 1859, titulatura provenind din limba turcă. S-a făcut acest lucru de ziua „Bunei Vestiri” sau, cum era cunoscută în calendarul ortodox slavon, de „Blagoveştenie”. În 1859, după modelul francez, s-a înfiinţat, ca, de exemplu, la Bucureşti, Prefectura Poliţiei Capitalei, care a ţinut până la Al Doilea Război Mondial sub această denumire. Totdeauna, Poliţia a fost pusă pe un loc fruntaş în organizarea statului, pentru că prezintă o mare importanţă, atributele sale fiind acelea de a veghea la libertatea, protejarea vieţii şi a bunurilor cetăţenilor. Sub denumirea de Poliţie a funcţionat din 1859 şi până în 1949, când, printr-un decret lege, a fost redenumită ca Miliţie, atunci când comuniştii au venit la putere. Imediat după revoluţie, în luna decembrie 1989, prin decretul lege numărul 2, ca să se vadă importanţa Poliţiei, a fost redenumită Miliţia ca şi Poliţie. Din anul 2002, s-a stabilit ca sărbătorirea Zilei Poliţiei să se facă pe data de 25 martie, ziua „Bunei Vestiri”.
Bineînţeles că micuţii au dorit cel mai mult să cunoască materialele din dotare, prezentate de Costinela Bodea şi de două eleve ale Şcolii de Poliţie, pistoalele Carpaţi şi Macarov, dar şi cătuşele, fiind atracţia principală. Inspectorul principal Ionuţ Stan, de la Biroul de Ordine Publică, le-a arătat elevilor ce conţine o trusă de criminalistică şi la ce folosesc obiectele care o compun.
În timpul discuţiilor din sala de conferinţe, poliţiştii câmpulungeni au trebuit să răspundă la o sumă de întrebări puse de şcolari, care aveau mai multe nelămuriri: unde se ţine bastonul; cum arată gloanţele; în ce cazuri se folosesc pistoalele; care este cel mai folosit obiect în misiuni; cum ştiţi că aveţi o alarmă şi trebuie să interveniţi; dacă au existat în Câmpulung cazuri de copii care s-au pierdut; după ce prindeţi un suspect, unde îl duceţi; aţi interogat pe cineva; unde este închisoarea; de ce poliţiştii nu au nevoie de cuţit; aţi avut nevoie des de criminalişti; nu aveţi baston cu electroşoc şi nici armuri în dotare; de ce poartă poliţiştii cagule pe faţă. Dar ultima şi cea mai actuală a fost întrebarea: a încercat vreodată cineva să vă dea mită? La care, faţă de celelalte, s-a răspuns la modul general.
După dezbaterea din birou, micuţii au coborât din clădire să vadă maşinile Poliţiei la care au fost interesaţi de modul în care sunt acţionate sirena şi girofarul, dar să vadă şi vestitul radar, de care părinţii lor sunt îngroziţi.
La final, şeful Biroului Ordine Publică, comisarul şef Aliodor Duţă, ne-a declarat: „Pe 25 martie, anul acesta, Poliţia Română împlineşte o venerabilă vârstă, 195 de ani, motiv pentru care şi Poliţia Municipiului Câmpulung a sărbătorit, prin invitarea la sediul instituţiei a unor clase de elevi din municipiu, pentru a le împărtăşi o parte din tainele muncii de poliţie. Sperăm că toţi copiii au fost încântaţi de aceste activităţi şi ne dorim foarte mult ca, în viitor, mulţi dintre ei să aleagă, ca şi cale de urmat în viaţă, meseria de poliţist.