Împreună cu primarul Marian Toader am parcurs, sâmbătă, 12 iulie 2025, drumul către Dealul Ciuha, zona în care va fi montată, probabil, la anul, Crucea Eroilor, în cadrul unui proiect comemorativ, care va avea ceva în plus faţă de cele de la Stoeneşti şi Dragoslavele, de pe Colţii Albinei, respectiv Piatra Mare a Caselor. Şi nu ne referim doar la înălţimea crucii, ci la spaţiul de odihnă creat pentru cei care vor urca, în special, pe jos, până la monumentul aflat în lucru. Aşadar, nu va fi un edificiu static, de admirat doar de la baza dealului, ziua sau noaptea, fiind prevăzut cu sistem de iluminare, care să-l pună în valoare. Va fi, cu siguranţă, un punct de atracţie deosebit al Lereştiului, ale cărui obiective de vizitat se înmulţesc, justificând o titulatură peste cea dobândită anul trecut, de staţiune turistică de interes local. Mai punctăm în introducerea articolului gestul admirabil al unui întreprinzător privat, care realizează fără costuri construcţia metalică – crucea propriu-zisă -, restul investiţiei fiind asumată de Primăria Lereşti.
- Zona Ciuha, altădată folosită pentru făcutul fânului şi culesul merelor, astăzi este împădurită
Drumul către Dealul Ciuha porneşte din dreptul părculeţului pentru copii de pe strada Răceni, unde s-a născut şi a copilărit primarul Marian Toader. Intrarea pe DC 18B se face pe sub un pod de cale ferată. Calea de acces către înălţimea dealului, pe care este amplasat releul de telefonie mobilă Orange, ţine în jur de 1,5 kilometri. Marian Toader are planuri de îmbunătăţire şi pentru acest drumeag, pe care l-a inclus, la proiectare, împreună cu viitoarea „centură” a satului Pojorâta. Realizarea celor două artere – una creată de la zero, cealaltă reabilitată capital, pentru ca oamenii să ajungă mai facil la viitoarea cruce de pe Dealul Ciuha – depinde de obţinerea unor fonduri nerambursabile. Dar aceasta este altă poveste, asupra căreia ne vom opri când se vor ivi noutăţi.
DC 18B merge până la Strâmtu şi coboară în capul satului, la Ferma Musceleană, ieşind pe Frăsineata. Drumul a tot fost întreţinut de Primăria Lereşti, pentru a-l menţine practicabil şi, fără exagerare, se circulă mai uşor decât pe Mărcuş-Boboc din Câmpulung. Chiar se cunoaşte intrarea grederului pe acest traseu şi credeţi-ne că avem termen de comparaţie, după ce, cu o săptămână înainte, am străbătut ruta de coşmar Coceneşti – Boteni. Sub orice critică!
În timp ce urcam, Marian Toader îşi amintea cu plăcere de raliurile care includeau şi acest drum. Sunt evenimente care ţin de istoria Muscelului, la fel ca Uzina ARO. Zona Ciuha, în prezent împădurită, era, în copilăria actualului edil, fructificată pentru fân, mere şi păşunatul animalelor. „Erau animale! Vaci, capre… erau poteci…”, imagine contopită şi ea cu trecutul locului. Prezentul este al urşilor. Sunt şi căprioare şi vulpi, a completat primarul Toader. Ironia face ca un spaţiu altădată folosit în scop agricol, întrucât grădina colectivului se cosea, astăzi s-a sălbăticit. E sălbatică şi natura, e sălbatică şi fauna. La începerea şcolii – ne spunea Marian Toader -, primele trei-patru săptămâni le consuma la cules de mere şi la fân, împreună cu colegii de la şcoală. El ne-a arătat şi culmea folosită de copii ca pârtie de schi.
- Platoul de pe Ciuha, locul perfect pentru o partidă de fotbal în copilăria lui Marian Toader
Copilul Marian Toader urca pe jos până în vârful dealului şi juca fotbal cu cei de seama lui. Locul, fiind păscut de animale, nu era năpădit de buruienile prezentului. „Ne mai scăpa mingea în vale… o mai găseam şi spartă… Era frumuseţea copilăriei. Nu era nici urmă de arine, totul era o poiană. Şi umblam noaptea pe aici! Aveam vaci. Veneam cu vaca acasă. Umblam peste tot şi nu exista să găsim baligă de urs.”, a rememorat Marian Toader secvenţe de acum patru decenii. Încearcă să găseşti astăzi ceva în hăţişuri din care nu se vede nici omul!
Panorama oferită de platoul de pe Ciuha este de vis! Înconjurate de munţii Muscelului, se văd cu claritate, înghesuite, aşezări întinse pe zeci de kilometri: Câmpulungul, cu Apa Sărată, şi chiar dincolo de el, spre Schitu Goleşti, Albeştii de Muscel, cu cele două Bughea, de Sus şi de Jos, Mateiaşul şi Bilceştiul, Valea Mare Pravăţ şi, fireşte, Lereştiul până la Voina. Din balconul Primăriei, primarul Toader are vedere către releul de pe Ciuha.
Iniţial, pe Dealul Ciuha a existat o cruce de lemn, amplasată din iniţiativa preotului Ciprian Dragomir, care şi-a dorit ceva trainic. Demersul a fost preluat de Primăria Lereşti, care va realiza ceva deosebit, ca dimensiune, spaţiu înconjurător şi iluminare. Marian Toader şi-ar fi dorit să fie finalizat monumentul până pe 14 septembrie, ca să fie sfinţită şi inaugurată de Ziua Crucii, dar, cel mai probabil, se va prelungi acest moment.
- Monumentul va avea o înălţime totală de 26 metri, din care 23 metri deasupra nivelului terenului
Câteva precizări şi despre partea tehnică a investiţiei. Două servicii legate de investiţia propusă de autorităţile de la Lereşti pe Dealul Ciuha au fost atribuite direct, la distanţă de o lună unul de celălalt. Am relatat într-o ediţie precedentă că una dintre firmele familiei Răuţoiu, Group Concif SRL, din Bădeni – Stoeneşti, a obţinut, pe 16 iunie 2025, contractul intitulat „Lucrări pentru obiectivul Crucea Eroilor Dealul Ciuha, comuna Lereşti, judeţul Argeş”. Preţul tranzacţiei intervenite între părţi s-a cifrat la 561.807,43 lei. Pe 11 iulie 2025, au fost contractate şi serviciile de supraveghere a lucrărilor de execuţie a confecţiei metalice, a structurilor din beton şi a instalaţiilor electrice aferente. Prestaţiile firmei din Piteşti, Egetic Top Activ SRL, au fost angajate la preţul de 18.683 lei.
Terenul pe care se va realiza investiţia este situat în intravilanul comunei Lereşti, satul Voineşti, în zona cu cea mai mare altitudine de pe Dealul Ciuha. „Datorită turismului aflat într-o ascensiune constantă în comuna Lereşti, Primăria a considerat că realizarea unui monument în cinstea eroilor şi amplasarea acestuia pe Dealul Ciuha pot spori această ascensiune, atrăgând din ce în ce mai mulţi turişti. Realizarea monumentului poate avea un impact pozitiv şi asupra localnicilor, odată cu schimbarea peisajului şi valoarea spirituală adusă de monument.”, este motivaţia realizării edificiului, punctată în studiul de fezabilitate întocmit de o firmă de proiectare din Bucureşti, H.V.I.D. Consulting Group SRL.
Atractivitatea zonei va căpăta un plus graţie imaginii de ansamblu spectaculoase create prin amplasarea monumentului, care ar urma să aibă o înălţime totală de aproximativ 26 metri şi aproximativ 23 metri deasupra nivelului terenului. Potrivit documentaţiei de proiectare, structura trebuie să fie în concordanţă cu toate normativele în vigoare şi trebuie să conţină cât mai multe elemente de estetică pentru a se încadra în peisajul înconjurător.
Monumentul presupune realizarea unei fundaţii alcătuite dintr-un bloc de fundaţie în două trepte, având dimensiunile de 6 x 6 x 1,50 m, respectiv 5 x 5 x 1 m, din beton simplu, şi un piedestal din beton armat deasupra acestuia, legătura dintre ele făcându-se prin bare de armătură încastrate atât în blocul de fundaţie, cât şi în piedestal. Peste fundaţie se instalează suprastructura, o construcţie metalică de tip fermă cu zăbrele, sub forma unei cruci cu înălţimea de 20 m, lăţimea de 2 m în secţiunea de la bază şi 12 m lăţimea de la partea superioară. Secţiunea fermei cu zăbrele atât pentru braţele orizontale, cât şi pentru stâlpul central este un pătrat cu latura de 2 m.
Structura metalică se va monta pe un piedestal realizat din beton armat de forma unui trunchi de piramidă, având baza mare un pătrat cu latura de 4 m şi baza mică un pătrat cu latura de 2,80 m, înălţimea acestuia fiind de 3,15 m, care va fi îngropat în pământ la o adâncime de 0,5 m. Monumentul reprezentat de structura metalică şi piedestal se va funda direct. Piedestalul se va placa la exterior cu piatră naturală şi va fi înconjurat de un trotuar cu lăţimea de 2 m. Structura metalică va fi pusă în evidenţă pe timpul nopţii prin intermediul unui sistem de iluminare.