Conversia sitului industrial al fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice în bază sportivă este tema tratată în studiul de oportunitate pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal, a cărui primă versiune a fost prezentată Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş. La rândul său, instituţia l-a publicat pe site-ul propriu pentru informarea celor interesaţi de investiţia programată a fi dezvoltată pe terenul fostei Melana. După ani de inactivitate, când ruina acaparase locul unei zone industriale funcţionale mai puţin de două decenii, acesta va prinde viaţă datorită unei iniţiative private de anvergură, care va transforma în totalitate întinderea generoasă. Va fi un complex sportiv cum n-a visat vreodată Câmpulungul, realizat la standarde occidentale. Valoarea investiţiei este estimată la circa 60 milioane de euro, aproximativ 300 milioane de lei, şi va fi realizată în decursul a trei ani. „În faza de execuţie, proiectul va genera 300 de locuri de muncă directe în construcţii şi activităţi conexe, cu un impact pozitiv asupra pieţei muncii locale şi a veniturilor din contribuţii sociale şi taxe aferente. Pe durata de funcţionare (20 de ani), baza sportivă va angaja minimum 200 de persoane în poziţii administrative, tehnice şi operaţionale, garantând stabilitate economică pentru comunitatea locală.”, se menţionează în documentaţia transmisă A.P.M. Argeş.
- 1.205 locuri de parcare pentru autoturisme şi 6 locuri de parcare pentru autocare!
Potrivit memoriului întocmit de proiectantul Consulting Urban Proiect Grup SRL pentru beneficiarul Damina Solutions SRL, din Bucureşti, dezvoltatorul proiectului din Grui, parcela pentru care se propune reglementarea urbanistică, în sensul schimbării funcţiunii zonei, are o suprafaţă de 162.415 metri pătraţi. Este amplasată pe strada Ion Ţicăloiu, nr.2, având ca vecinătăţi: la Nord – DJ 735; la Sud – Obştea Moşnenilor „Negru Vodă” Câmpulung, U.A.T. Câmpulung şi Ianculescu Constantin Adrian; la Est – strada Ion Ţicăloiu; la Vest – SC Petking SA Câmpulung şi Obştea Moşnenilor „Negru Vodă” Câmpulung. Pe teren se găsesc nouă construcţii cu o suprafaţă construită totală de 15.927 metri pătraţi şi o suprafaţă desfăşurată de 21.986 metri pătraţi.
Propunerea de destinaţie pentru terenul intravilan neproductiv, folosinţa actuală a parcelei, este de ZP + IS, adică “zonă de parcuri, complexe sportive, turism, recreere, perdele de protecţie + instituţii şi servicii”.
Regimul de înălţime pentru viitoarele construcţii va fi P+5E (parţial). În ceea ce priveşte ocuparea terenului, 50% din întinderea spaţioasă sunt destinaţi construcţiilor şi amenajărilor sportive, 20%, aleilor şi parcajelor şi 30%, spaţiilor verzi. Pe amplasament vor fi create 1.205 locuri de parcare pentru autoturisme şi 6 locuri de parcare pentru autocare. Gândirea în acest moment, în scenariul defavorabil, este următoarea: „799 dintre acestea vor fi realizate în parcaje la nivelul solului, iar 412 într-o parcare subterană, amplasată sub zona arenei sportive cu tribune.”
- Disfuncţionalităţile fostei zone industriale
Secţiunea destinată disfuncţionalităţilor zonei în care este programată investiţia într-o bază sportivă debutează chiar cu situaţia care generează schimbarea funcţiunii. „Parcela cu suprafaţa de 162.415 metri pătraţi reprezintă platforma fostei Grulen SA din Câmpulung, un fost combinat industrial specializat în producţia de granule de poliester, fire şi fibre sintetice, singura unitate de acest tip din România. Construcţia combinatului a fost realizată în anii 1980. Din cauza evoluţiei spectaculoase a economiei româneşti din ultimii 35 de ani, combinatul a acumulat datorii şi a fost adus în stare de faliment, fiind apoi vândut către/între diverse firme, care au recuperat rapid investiţia prin vânzarea fierului vechi şi a instalaţiilor. Astfel, fostul combinat a rămas în paragină, zona fiind invadată de vegetaţie spontană crescută haotic. (…)
Suprafaţa de 162.415 metri pătraţi de teren, curţi construcţii intravilan (130.097 metri pătraţi) şi fâneaţă intravilan (32.318 mp), este reglementată prin P.U.G. existent ca (…) „Zona unităţilor industriale existente.”
Or dezvoltatorul va înfiinţa în acest spaţiu fost industrial un complex sportiv, impunându-se derularea procedurii prin care destinaţia, respectiv funcţiunea zonei să fie schimbată. Alte carenţe punctate în documentaţia transmisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş: nu există suficiente zone verzi de protecţie a funcţiunilor faţă de traficul auto, lipsa locurilor de parcare şi a spaţiilor verzi amenajate.
- Cele opt funcţiuni ale clădirii multifuncţionale HUB
Alte informaţii utile aflate din studiul prezentat pe portalul A.P.M. Argeş privesc clădirea multifuncţională existentă, „denumită HUB”, care va fi reabilitată, recompartimentată şi consolidată. „Prin intervenţia propusă, aceasta va deveni un nucleu funcţional şi simbolic al ansamblului, găzduind opt funcţiuni compatibile, care interacţionează coerent, fără suprapuneri disfuncţionale.”
Cele opt funcţiuni integrate în HUB sunt: 1.Centru cultural; 2.Cazare – cantonament sportivi; 3.Recuperare şi pregătire sportivi; 4.Grădiniţă; 5.Şcoală primară; 6.Workshop educaţional; 7.Zonă de business; 8.Zonă administrativă.
Centrul cultural constă în spaţii de expoziţie, proiecţii, ateliere creative şi serveşte drept resursă educaţională pentru şcoală şi grădiniţă. Partea de cazare – cantonament pentru sportivi este compatibilă cu funcţiunile sportive şi de refacere. Pregătirea şi recuperarea sportivilor includ săli de antrenament şi refacere şi legătură directă cu zona de cazare a sportivilor. Grădiniţa, prevăzută cu nivel de protecţie sporit pentru copii, va avea curte proprie şi va fi organizată pe module tematice (natură, artă, ştiinţă). Şcoala primară continuă pedagogia integrată, bazată pe proiecte şi interdisciplinaritate. Workshop reprezintă un spaţiu destinat învăţării practice: robotică, experimente, artă aplicată, cu legătură directă cu şcoala şi grădiniţa. Zona de business găzduieşte birouri, mentorat, activităţi suport pentru managementul sportiv şi educaţional. Nu conţine activităţi de retail, alimentaţie publică sau divertisment. Urbanistic, nu se încadrează în categoria centrelor comerciale. Iar zona administrativă include birouri pentru personal tehnic, management, recepţie, pază şi permite controlul operaţional al întregului HUB.
„Clădirea HUB devine astfel un sistem multifuncţional coerent, care integrează educaţie, cultură, sport şi suport administrativ într-un mod controlat, eficient şi compatibil urbanistic. Fiecare funcţiune este: clar delimitată fizic şi operaţional; complementară celorlalte; susţinută prin circuite sigure şi accesibilitate organizată.”, redăm din documentaţia prezentată public.
- Clădirea de birouri, hala industrială, castelul de apă, coşul de fum vor fi reabilitate
Clădirile existente – clădirea de birouri, hala industrială, castelul de apă, coşul de fum – vor fi reabilitate, iar funcţiunea lor va fi schimbată în HUB, respectiv puncte de belvedere. Construcţiile care se vor amplasa în complexul din Grui: muzeu, sală polivalentă, teren de sport acoperit, tribunele terenului de fotbal tip I, cantină / restaurant, două clădiri cu funcţiunea de cazare P+5E, remiză P.S.I., cabine poartă, extindere HUB. Baza va cuprinde patru terenuri de fotbal tip I, dintre care unul cu tribune, şi un teren multisport.
„Purtând amprenta arhitecturii urbane, construcţiile vor da un plus de culoare şi o rezonabilă imagine ambiental-urbană zonei. Transformarea fostei platforme industriale Grulen într-o bază sportivă modernă va fi un exemplu remarcabil de reconversie economică şi socială. Printr-o investiţie de circa 60 milioane de euro, proiectul generează beneficii economice directe şi indirecte de aproximativ 192,7 milioane de lei, asigurând o revitalizare durabilă a regiunii. Pe lângă contribuţiile financiare semnificative, proiectul aduce beneficii sociale importante: crearea de locuri de muncă, sprijinirea furnizorilor locali şi dezvoltarea infrastructurii. În plus, baza sportivă va deveni un pol de atracţie pentru evenimente şi turism, punând Câmpulung pe harta dezvoltării economice şi sportive din România.”, redăm din studiul care îi are ca autori pe arhitecţii Mariana Dascălu şi Ioan Alexandru Dascălu.
Studiul a fost realizat în vederea obţinerii avizului de oportunitate pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal necesar adaptării specificului zonei trebuinţei investitorului.
Magda BĂNCESCU