Florin Bogdan Proca se numără printre primarii musceleni care se judecă cu operatorul de salubritate Financiar Urban, din cauza unor sume imputate de Curtea de Conturi. Am ales să detaliem litigiul iniţiat de comuna Berevoeşti, întrucât acesta a făcut un ocol, de la Tribunalul Argeş, la Judecătoria Câmpulung, cu oprire la Curtea de Apel Piteşti, care a lămurit dilema apărută la începutul procesului. Şi anume cine judecă cererea, Judecătoria sau Tribunalul. Şeful Executivului de la Berevoeşti a iniţiat demersul la Piteşti, în primăvara anului trecut. În iulie, Tribunalul şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei, care, în noiembrie, şi-a declinat, la rândul ei, competenţa în favoarea Tribunalului. Atunci, a intervenit Curtea de Apel, care a trimis dosarul la Câmpulung. Esenţa speţei era următoarea. Edilul berevoeştean era obligat de Curtea de Conturi să recupereze de la firma de salubritate suma de 13.870,75 lei, contravaloarea unor plăţi nelegate făcute de Primărie societăţii, în perioada ianuarie 2016 – ianuarie 2019. Plus majorări de întârziere, de 3.348,37 lei, calculate până la 31 octombrie 2019, care se vor actualiza la data la care va fi făcută plata.
Contractul cu Financiar Urban s-a încheiat în 2013 şi a ajuns la termen în 2021
Judecata de la Câmpulung a început în toamna anului trecut, când, înainte de toate, s-a pus în discuţie dacă instanţa locală este sau nu competentă material să judece speţa. Avocatul angajat de primarul de la Berevoeşti a susţinut că Legea privind serviciul de salubritate a localităţilor indică instanţa de contencios administrativ ca fiind competentă să soluţioneze litigiul ivit între părţile contractului din 2013. Părere împărtăşită şi de către apărătorul firmei Financiar Urban, care a înclinat tot către Tribunalul Argeş, pentru tranşarea diferendului generat de următoarea situaţie.
Timp de trei ani, între 2016 şi 2019, Primăria Berevoeşti a decontat operatorului facturile aferente serviciilor de salubrizare, pentru prestarea activităţii de colectare şi transport, în vederea depozitării deşeurilor solide de pe teritoriul comunei. În toamna anului 2019, auditorii Curţii de Conturi au constatat plata nelegală şi au impus autorităţilor locale recuperarea ei, împreună cu penalităţile de întârziere.
Relaţia contractuală a administraţiei publice de la Berevoeşti cu Financiar Urban a început pe 1 aprilie 2013, când s-a încheiat contractul pentru preluarea gunoiului de pe teritoriul localităţii muscelene. La acel moment, primăriile au fost nevoite să se supună prevederilor Contractului de Concesiune pentru serviciile de colectare a deşeurilor municipale, transportul, operarea şi întreţinerea staţiei de transfer (şi a punctului verde de colectare) din judeţul Argeş – Faza I”, din 15 martie 2012. Astfel, autorităţile de la Berevoeşti – şi nu numai – s-au aliniat obligaţiei de a încheia contract cu operatorul selectat la nivel de judeţ.
„Contractul a fost încheiat în numele colectivităţii locale, pe o perioadă de opt ani, de la 1 aprilie 2013, până la 1 aprilie 2021, pentru un număr de 2.500 de persoane, reprezentând populaţia efectivă a comunei Berevoieşti, beneficiară a serviciilor de salubrizare. Tariful stabilit prin contract, pe care beneficiarul s-a obligat să-l plătească prestatorului, a fost de 2,5 lei/persoană/lună, fără TVA (3,1 lei/persoană/lună cu TVA , în condiţiile unei cote de TVA de 24%, valabilă în anul 2013, anul încheierii contractului).”, redăm un fragment dintr-unul dintre actele depuse la instanţă, preluate în hotărârea Judecătoriei Câmpulung.
“Financiar Urban a majorat nejustificat serviciile”
Pe parcursul derulării colaborării a apărut o singură modificare. În 2018, a fost nevoie de rectificarea numărului de plătitori ai taxei de gunoi de la 2.025 la 1.900 persoane beneficiare ale serviciilor de salubrizare. În rest, alte acte adiţionale la contractul din 2013 nu s-au mai încheiat şi nici Consiliul Local n-a adoptat vreo hotărâre de ajustare a tarifului perceput populaţiei lunar.
În schimb, a umblat la preţ Financiar Urban. În toamna anului 2019, auditorii Curţii de Conturi au constatat că, în intervalul 2016-2019, facturile emise de operatorul piteştean au fost mai mari. Ce făcuse acesta? A majorat nejustificat – după cum s-au exprimat cei care au controlat evidenţa contabilă a Primăriei Berevoeşti – preţul serviciilor solicitate la plată, „contravaloarea gunoiului/deşeurilor în amestec”. Mai precis, cei de la Financiar Urban au aplicat un preţ unitar mai mare decât cel convenit prin contractul încheiat între părţi, de 2,50 lei/persoană/lună, fără TVA. Primăria, în mod eronat, a acceptat să deconteze facturi care nu erau vizate pentru „bun de plată”, de vreme ce fuseseră încălcate prevederile contractuale prin aplicarea unui preţ care depăşea valoarea stipulată în contract.
Una dintre explicaţiile modificării tarifului a derivat din următoarea situaţie. Pe trei facturi emise între mai-iulie 2017 figura suplimentar tarifului de salubrizare „taxa conform O.G.31/2013”. Respectiva ordonanţă modifica O.U.G. nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu. Această componentă a generat o plată în plus de 5.840,96 lei. „Aplicarea de către firmă a unor tarife mai mari, contrar prevederilor clauzelor contractuale şi a prevederilor legale în domeniu, a condus la efectuarea de plăţi nedatorate, în perioada 2016-2018, către Financiar Urban, în valoare totală de 8.029,79 lei, pentru care au fost calculate majorări de întârziere, în sumă de 2.085,56 lei. (…) Modificarea tarifului, în perioada mai 2017 – iulie 2017, prin facturarea „taxei conform O.G. 31/2013”, a condus la efectuarea de plăţi nedatorate către Financiar Urban în valoare totală de 5.840,96 lei, pentru care au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 1.262,81 lei.”, redăm din actul emis de instanţă.
Financiar Urban s-a apărat invocând că a ieşit în pierdere
Cei de la Financiar Urban s-au apărat, o dată, susţinând că cei trei ani, în care putea fi introdusă acţiunea împotriva sa, au trecut. În al doilea rând, aceştia au mai invocat că Primăria Berevoeşti ar fi trebuit să conteste în justiţie măsurile Curţii de Conturi, „nu să transfere ilegal răspunderea către societate”. În al treilea rând, operatorul a negat că datorează vreo sumă autorităţilor muscelene. Contractul cu administraţia de la Berevoeşti s-a încheiat în executarea unui act superior acestuia, şi anume contractul de concesiune de la nivelul judeţului. Atât în acest document general, cât şi în cel particular, parafat de Financiar Urban cu autorităţile de la Berevoeşti, era specificată procedura indexării.
„Tariful de 2,5 lei fără TVA/persoană/lună, respectiv 3,1 lei inclusiv TVA /persoană/lună, contestat de către Primăria Berevoeşti, a fost indexat prin Hotărâri ale Adunării Generale ale membrilor A.D.I. SERVSAL ARGEŞ, deci, inclusiv cu acordul UAT Berevoeşti.”, au susţinut cei de la Financiar Urban. Operatorul a mai precizat că, facturând un tarif de 3,10 lei, pentru anul 2016, şi 3,07 lei, pentru anii 2017 şi 2018, a înregistrat o pierdere de 8.521,51 lei, în comparaţie cu situaţia în care ar fi facturat la tarifele aprobate de către A.D.I. SERVSAL.
Încercarea instanţei câmpulungene, din 24 noiembrie 2020, de a trimite dosarul înapoi la Piteşti, de unde îl primise, pentru a fi soluţionat de o instanţă de contencios administrativ, a eşuat. În ianuarie 2021, Curtea de Apel Piteşti a stabilit că Judecătoria Câmpulung are competenţa de a analiza litigiul, care s-a reluat în martie, acest an. O expertiză contabilă va lămuri situaţia plăţilor imputate de Curtea de Conturi. Procesul are un nou termen fixat pe 25 mai 2021.
Doi primari musceleni au pierdut la Tribunal, alţii speră încă să câştige
-Tot pe 25 mai este stabilită o nouă rundă în confruntarea dintre primarul Cosmin Ştefan, de la Hârtieşti, şi Financiar Urban, care a preluat litigiul de la înaintaşul său, Petre Andrei. Cererea la instanţa câmpulungeană a ajuns în martie 2020 şi judecarea ei a început în iulie, cu o lună înainte de alegeri.
-Financiar Urban, la rândul ei, se judecă cu primarul Nicolae Pană, în calitate de reprezentant al comunei Coşeşti, părţile având cea de-a treia înfăţişare fixată pe 27 mai 2021, tot la Judecătoria Câmpulung.
-Pe 19 ianuarie 2021, Tribunalul Argeş a respins pretenţiile a doi primari musceleni: Nicolae Pană, de la Coşeşti, care urmărea să recupereze de la firma din Piteşti suma de 13.933 lei (11.588 lei, plăţi efectuate şi nedatorate, şi 2.345 lei, cu titlu de majorări de întârziere); Marian Toader, de la Lereşti, pus de Curtea de Conturi, la controlul din 2019, să aducă la bugetul local 37.433 lei (30.270 lei, plăţi efectuate şi nedatorate, şi 7.163 lei, cu titlu de majorări de întârziere).
-La Tribunalul Argeş se derulează o speţă similară celei de la Câmpulung, numai că, în acest caz, Curtea de Apel a stabilit că are competenţă instanţa de la Piteşti. La fel ca în cazul celorlalţi colegi din Muscel, prejudiciul cauzat bugetului comunei Cetăţeni, prin banii plăţi firmei de gunoi, a fost descoperit în anul 2019. Suma pe care o are de recuperat primarul Mugurel Minciună, în cazul în care câştigă procesul iniţiat de predecesorul său, Claudius Ciobanu, este de 5.834 lei, tot plăţi nelegal făcute în perioada 2016-2018, plus penalităţi de 1.445 lei. Şi în acest caz, un expert desemnat de instanţă trebuie să stabilească, printre altele, dacă între sumele menţionate pe facturile emise de Financiar Urban şi cele care trebuiau facturate, ţinând cont de Hotărârea A.D.I. SERVSAL Argeş din 2014, există diferenţe, iar, în caz afirmativ, să precizeze cuantumul acestora. Totodată, să stabilească suma totală încasată necuvenit de pârâtă, pe care trebuie s-o restituie reclamantei, şi să calculeze majorările de întârziere aferente pe fiecare an în parte, 2016, 2017 şi 2018. 28 mai 2021 este data următoarei înfăţişări.
Magda BĂNCESCU
Primarii, obligaţi de Curtea de Conturi să recupereze banii plătiţi firmei de gunoi, nu prea au câştig de cauză
