Cu întârziere de o lună, din motiv de contramandare a şedinţei în care îşi propusese să abordeze subiectul urşilor, în lipsa avizului comisiei „decapitate” politic între timp, primarul de la Rucăr a obţinut un vot, nădăjduim, nu de imagine. Ce intenţionează să facă autorităţile de la Rucăr? Să convingă guvernanţii să schimbe legislaţia, care a permis sufocarea aşezărilor omeneşti de o specie protejată, care le devorează oile, vitele, porcii, iepurii, brânza şi ce mai găseşte prin coteţele, grajdurile şi stânele atacate. Ion Pîrnuţă a pronunţat public, în cadrul dezbaterii din 14 august 2025, transmisă în direct, termenul „relocare”. Însă, cel mai probabil, insistenţele din teritoriu către centru vor fi pentru eliminare, căci vorba unui consilier local, căruia ursul i-a omorât, recent, un câine de rasă, plimbarea ursului dintr-un teritoriu într-altul este pierdere de vreme. Nu faci nimic cu relocarea. Şi chiar primarul a spus-o, cu aceeaşi ocazie, că până nu se va lua decizia vânării exemplarelor care s-au învăţat să umble pe uliţele satelor, printre case şi prin grădini, va fi mai rău decât ce trăiesc în prezent muscelenii din Nordul judeţului.
- Lupii îşi fac şi ei intrarea într-un peisaj dominat de urşi şi vulpi
După „hârjoana” cu şedinţele sabotate prin neavizarea proiectelor de hotărâri de comisia de specialitate, condusă de unul dintre opozanţii lui Pîrnuţă, s-a ajuns la dezbatere şi la vot. Una dintre hotărârile adoptate a avut ca temă formularea unei formarea unei solicitări către instituţiile de mediu: Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Argeş, comisia constituită conform Ordinului Ministrului 724/2019. Şi Ministerului Mediului, a completat primarul în timpul şedinţei. Solicitarea va lua forma unui memoriu anexă la hotărârea de Consiliu aprobată pe 14 august 2025, pentru „pentru extragerea în vederea relocării a unor exemplare din fauna de interes cinegetic din specia urs şi vulpe.”
Aleşii încearcă marea cu degetul, fiind convinşi că nu se doreşte schimbarea legislaţiei. Dar, vorba lui Pîrnuţă, dacă nici nu ceri, nu strigi, nu te agiţi… nici n-o să se întâmple nimic vreodată. Ne alăturăm şi noi demersului care se pregăteşte la Rucăr măcar făcând-l public, pentru ca rucărenii să fie informaţi – la fel, vecinii lor de la Dâmbovicioara şi Dragoslavele – că li se va solicita semnătura pe un document transmis instituţiilor enumerate.
Memoriul se referă la urşi şi vulpi, dar… „văd că au început să apară şi lupii”, a precizat primarul Ion Pîrnuţă în timp ce prezenta iniţiativa supusă atenţiei consilierilor.
- Ursul a omorât câinele de rasă al unui consilier, care nu poate obţine compensaţii într-o asemenea situaţie
Prima intervenţie din rândul consilierilor i-a aparţinut liberalului Ion Ghidan, care a povestit necazul prin care a trecut în urmă cu câteva zile: ursul i-a omorât un câine de rasă, iar legea nu prevede despăgubiri într-o asemenea situaţie.
„Punctul meu de vedere este că tot dăm vina pe urs, dar nu-l consider de vină, e animal, el trebuie să se hrănească. El, fiind animal, se bazează pe instincte de supravieţuire. Cred că vinovat se face, după părerea mea, în primul rând, administratorul fondului de vânătoare şi tot aşa, până la cel mai înalt nivel. Tot căutăm, dar, de fapt, suntem în acelaşi loc şi relocarea, după părerea mea, nu este o soluţie.”, a afirmat acesta, după care a povestit incidentul cu câinele de rasă omorât de urs, într-o grădină aflată la marginea satului.
S-a adresat instituţiei de mediu, s-a documentat în lege, i-a contactat şi pe cei de la Fundaţia „Conservation Carpathia”, dar nicio grilă de compensare nu ia în calcul cu acest tip de daună. Asta deşi, vorba lui Ion Ghidan, contrariat de absurdul legii, „câinele ne păzeşte şi vaca, şi oaia şi pe noi.” Plus că era în grădină, la marginea satului. „Nu a fost în pădure şi nici la stână în vârful muntelui. Din păcate, au coborât foarte mult. S-a tot dat vina pe tăierea pădurilor. Nu e asta. S-au înmulţit foarte mult. Adevăraţii urşi care au rămas în zona lor, automat, îi împing pe cei mai mici, mai slabi, mai ales ursoaicele cu pui… Ce putem face, să începem de aici, de jos, fiecare cu ce poate face… hotărârile se iau de sus, dar, oricum, relocarea nu este o soluţie. Ne afectează şi o să ne afecteze, vine toamna. Ei se pregătesc de iarnă, de hibernare şi trebuie să se hrănească mai bine. Fructe nu prea sunt. Chiar este o problemă destul de grea. Eu lucrez de 40 de ani în domeniu, în fiecare zi e din ce în ce mai periculos, aproape mai periculos în sat decât în vârful muntelui. Unde mi-au omorât câinele, e grădină la cinci minute de sat. Ţi-e şi frică să te mai duci singur. Nu mai zic că nu mai vine nimeni.”, a mai afirmat acesta.
- Pîrnuţă: „Până nu se ia decizie la nivel naţional de eliminare a tuturor urşilor care sunt prin sat… n-o să facem nimic!”
„Când eram copil – a intervenit preşedintele de şedinţă, Adrian Mălăcea, tot de la PNL -, n-am văzut niciodată un urs! Cred că am colindat toate coastele, de la Valea Cotişorului, până la Valea lui Andreiaş, şi n-am văzut niciodată. Acum, nu mai trebuie să mă duc eu să-l văd, vine… peste tot, nu mai dau exemple. Problema este că ei sunt destul de slabi la acest moment, am văzut câteva exemplare destul de aproape. Ei o să înceapă să caute să vâneze. Disperare! Să strice! Simt că vine iarna şi nu au acumulat suficientă grăsime pentru hibernare. Sau o să umble şi iarna… iernile nu mai sunt cum erau. Extracţie şi gata!”
Memoriul rucărenilor urmăreşte modificarea legislaţiei, ca să-l cităm pe şeful Executivului, care a reluat câteva idei expuse şi la întâlnirea cu cetăţenii, de la finele lunii iulie. „Credeţi că stă ursul să mă aştepte pe mine, să vină comisia, să vină jandarmul de la Cetăţeni, să vină reprezentantul fondului cinegetic din fundul Dâmboviţei?! Noi trebuie să facem memoriu pentru schimbarea legislaţiei. Până nu se ia decizie la nivel naţional de eliminare a tuturor care sunt prin sat… n-o să facem nimic.”, a punctat primarul Ion Pîrnuţă.
În momentul în care consilierul Gabriela Gheorghe l-a întrebat dacă crede el că se va ţine cont de memoriul Rucărului la nivel naţional, edilul a ripostat: „Dacă nici nu plângem, nu facem nimic. Nu băgăm niciun capital.”
- Sunt invitaţi să semneze petiţia colectivă şi cetăţenii din Dragoslavele şi Dâmbovicioara
Că tot a cerut primarul propuneri şi amendamente. O recomandare luată în considerare a fost lansată de consilierul PSD Dumitru Marian Boncoi: o petiţie colectivă, cu 500-1.000 de semnături provenind de la locuitori ai Rucărului, Dâmbovicioarei şi Dragoslavelor. „Putem să lăsăm un tabel la taxe şi impozite în Primărie şi să semneze toţi care sunt de acord, că nu-i obligă nimeni să semneze.”, a fost următoarea idee provenind tot din tabăra opoziţiei, exprimată de Gabriela Gheorghe. „O să facem treaba asta. O să fiţi surprinşi cât de puţini vor scrie.”, s-a arătat reticent primarul că lumea se va înghesui să-şi lase numele pe lista cu semnături necesare pentru a susţine memoriul Primăriei şi al Consiliului Local.
Anticipând că vor fi iar reacţii în mediul online, care îi învinovăţesc pe locuitorii zonei montane că şi-au tăiat pădurile, distrugând astfel mediul de viaţă al urşilor, Ion Pîrnuţă a lua-o cu „Doamne ajută” înainte, cum că pădurile s-au regenerat. „Haideţi să nu mai dăm cu pădurile, că e istorie cu pădurile, pădurile au crescut! Problema era de viituri, dar bine că au crescut pădurile! Problema este că trebuie să dea drumul la eliminare şi să schimbe legea. În momentul de faţă, cei care sunt… e foarte greu.”, a adăugat primarul de la Rucăr.
„E foarte greu să schimbe legislaţia.”, l-a secondat Genel Lupu. „Nu vor! Nu se vrea! Nu se doreşte!”, i-a crescut tonalitatea vocii lui Pîrnuţă. „Posibil că nici nu se doreşte, a continuat colegul de la PNL. Legea vânătorii consideră ursul o specie protejată. E şi Legea ariilor protejate, OUG 57, care consideră la fel ursul, specie protejată. Este greu să modifici legislaţia românească, pentru că ar fi atacată la Comisia Europeană. Ca să ajungi să modifici legislaţia românească şi să ai avizul de la Comisie e foarte greu.”
- Stricăciunile ursului sunt concurate de ale vulpii. În jur de 100 de gospodării sunt afectate de prezenţa vulpilor
Dacă ursul beneficiază de o protecţie specială, care a condus la umplerea comunităţilor de sălbăticiuni flămânde, în schimb, vânătoarea vulpilor este permisă. Iar vulpea face stricăciuni la concurenţă cu ursul, este adevărat, atacând lighioane pe măsura ei. Păsăretul din bătătură nu mai ajunge la cuptor, din cauza vulpilor care fac prăpăd prin poieţile rucărenilor. „Ce putem face şi v-aş ruga să facem nişte demersuri este cu vulpea. Vulpea produce destul de multe pagube. Prin toate cătunele a produs pagube la păsări domestice.”, a adăugat Genel Lupu un alt rău pe agenda de lucru a autorităţilor pregătite să întocmească „maculatură”, dacă mai mult nu pot face.
„Vulpea ce să facă?! Cum să trăiască?! Mănâncă şi ea o găină-două. Fă gardul ca lumea, că, dacă-l faci şi le împrejmuieşti, nu le mai mănâncă.”, a sărit un consilier de pe flancul opoziţiei. O găină-două sunt, de fapt, 20-30 dintr-o gospodărie, a rectificat informaţia Genel Lupu, potrivit căruia sunt afectate de vulpi în jur de 100 de gospodării. Altfel spus, munceşte omul un an ca să le crească şi se înfruptă vulpea. Care mai e şi purtătoare de rabie, a precizat Gabriela Gheorghe.