Baciul Neluș Pantea, din comuna Dâmbovicioara, a vorbit recent despre nemulțumirile sale privind modul în care medicii veterinari gestionează problema pestei micilor rumegătoare. El consideră că diagnosticarea bolii este făcută prea rapid și fără dovezi clare, ceea ce afectează grav crescătorii de animale și satele românești.
- Neluș Pantea:„Medicii veterinari au distrus satul românesc și gospodăria românească”
Baciul se arată nemulțumit de faptul că medicii veterinari intervin fără să existe simptome clare ale bolii la animale. „Medicii veterinari au distrus satul românesc și gospodăria românească. Acum au „inventat” ei o boală, pesta micilor rumegătoare, prin care omoară animale. Împușcă oile în cap, le eutanasiază. De exemplu, vine la mine la oi și spune să ia probe de sânge să vedem dacă sunt bolnave. Păi, te-am chemat eu? Și la laboratoare, care sunt ale lor, ies bolnave. Dar, oaia nu a murit.”, a specificat Neluș Pantea, sugerând că rezultatele testelor de laborator nu reflectă realitatea.
Neluș Pantea a pus sub semnul întrebării existența pestei micilor rumegătoare în modul în care este diagnosticată în România. Acesta subliniază un contrast între rolul medicilor veterinari și ceea ce el percepe ca fiind acțiunile lor actuale: „Medicul uman salvează omul, iar medicul veterinar, salvează omenirea! Iar medicul veterinar, acum, omoară oile, porcii, găinile. Au participat oamenii la protest, a fost și un coleg de-al meu de liceu. Niciunul nu a invitat un medic veterinar să vorbească despre boală, să o ia ca atare. Eu n-am învățat la școală pesta micilor rumegătoare. Analizezi tabloul clinic, simptome. Ei spun că oaia trebuie să aibă jetaj, să aibă spume la gură, să aibă dizenterie și să zacă. Avem oi în felul acesta? Am luat 10 oi bolnave, moare o oaie, o desfaci, ai văzut modificările la ficat, rinichi, splină și unde se găsesc, ai făcut diagnosticul de laborator, dar nu numai într-un loc, faci și în altă țară, după care tragi concluzie. Ei spun direct că s-a certificat boala. Facem carantină și se fac izolări. Din 100 de oi, ei spun că există un procent de morbiditate de 70%. Păi acolo trebuiau să fie 70 de oi pe jos, să gâfâie. Un animal bolnav refuză hrana, dacă are temperatură bea apă, doar atât! Dar zace. Ei nu au prezentat nicio oaie bolnavă, ca și cu porcii, ca și cu păsările.”, specifică acesta. În cazul unui focar real, simptomele ar trebui să fie evidente și ușor de recunoscut chiar și de persoane fără cunoștințe medicale veterinare: „Nu trebuie să fii de specialitate. Ei iau probe de sânge la oile bolnave, dar oile trăiesc și acum.”, a mai adăugat baciul
O altă problemă adusă în discuție de Neluș Pantea este lipsa unei colaborări între medicii veterinari și crescătorii de animale. În opinia lui, medicii veterinari ar trebui să fie sprijinitori ai crescătorilor, nu să îi trateze doar din perspectiva controlului și sancțiunii. „Medicul veterinar trebuie să fie mână în mână cu crescătorul de animale. El trebuie să fie ca un tată pentru crescătorul de animale. El trebuie să-i dea crescătorului de animale instrucțiunile necesare. Să-l ajute, să intervină.”, a punctat acesta.
Baciul din Dâmbovicioara și-a exprimat de asemenea indignarea cu privire la controalele făcute asupra produselor vândute de micii producători în piețe, în timp ce marile lanțuri comerciale par să fie ignorate de autorități. „De exemplu, în piață, o femeie care vinde lapte, ei îl aruncă pe motivul că este acidulat. Dar, se duc în supermarketuri să vadă dacă acolo este bun laptele? Nimic!”. Acest dezechilibru, în opinia lui Neluș Pantea, favorizează marile companii în detrimentul micilor producători locali.
Pe de altă parte, cel mai mult îl afectează cazurile în care nu poate vinde mielul. „Singurul produs de la oaie pe care poți lua un ban este mielul. Lâna o arunci. Atât. Mai ales în zona de munte, unde sunt 6 luni de iarnă.”, a specificat Neluș Pantea. De asemenea, acesta a adăugat faptul că mieii, de regulă, sunt hrăniți cu fân, dar trebuie să le dea și porumb, altfel scad în greutate. În perioada de toamnă este nevoit să cumpere 5-6 tone de porumb, pentru că în iarnă vin oile din bărăgan, iar pe timpul iernii nu mai poate urca la stână, din cauza zăpezii și a înghețului.
Robert Adrian ȘTEFAN
Sursa: Cosma Flavius Adrian, interviu realizat pe canalul de Youtube: România,Locuri și Meserii