37.4 C
Campulung Muscel
16/07/2024

Cetăţenii care n-au bani să repare faţadele să ceară, la dezbaterea bugetului, finanţare de la Primărie. O hotărâre de Consiliu în acest sens există din anul 2018

Auzind-o pe primăriţă că somaţiile împărţite deţinătorilor de imobile neîngrijite vor avea efect în cazul a 80% dintre ei, ca să evite supraimpozitarea, mi-am adus aminte că, acum trei ani, autorităţile erau dispuse să-i ajute cu bani pe o parte dintre aceştia. Primăria nu le făcea proprietarilor de clădiri de patrimoniu pomană din banul public, ci îi ajuta cu împrumuturi cu o scadenţă despre care Liviu Ţâroiu recunoştea că este cam mică, raportând-o la posibilităţile materiale ale locatarilor. Care, dacă aveau bani, îşi renovau casele şi fără să ajungă să fie ameninţaţi de administraţie cu un impozit de 200% dacă nu-şi pun la punct exterioarele. Cum n-am sesizat vreun şantier furibund în centru – exceptându-l pe al lui Răuţoiu, care numai frenezie muncitorească nu inspiră -, bănuiesc că „zapciii” Primăriei îi vor crede pe cuvânt pe cetăţenii care şi-au luat angajamentul că, în 2022, vor etala altă imagine a imobilelor din zona protejată. Altfel spus, supraimpozitarea, despre care Elena Lasconi spunea că o va pune în aplicare de la anul, nu va fi aplicată chiar din ianuarie, când lumea începe să-şi plătească dările la bugetul local.
Nefiind supuse dezbaterii în Consiliul Local nişte norme clare, din care să aflăm cu toţii ce termen de graţie mai au cei 80% dispuşi să se conformeze obligaţiei de reparaţie a faţadelor, gardurilor, acoperişurilor, habar n-avem de la ce dată e cazul ca cetăţenii aflaţi în această situaţie să înceapă să-şi facă griji. N-am auzit în Consiliul Local din gura şefei Executivului decât: supraimpozităm de la anul!, dar cei notificaţi n-au dat în clocot să-l concureze pe Răuţoiu cu un şantier pe verticală. Vom vedea, pe parcursul anului viitor, cum decurge procedura, pe care predecesorul Elenei Lasconi o gândise diferit.
Decât să încarce bugetul cu nişte debite greu recuperabile, mai bine îi ajută pe cei care nu îşi permit reparaţiile. Iniţiativa a apărut în 2018, însă, din păcate, a rămas o idee. Dacă a fost vreodată una serioasă şi în ceea ce-i priveşte pe particulari şi nu doar un tertip pentru a da startul unor reabilitări de faţade ale caselor Primăriei. Căci Primăria trebuia să înceapă cu hrubele ei înainte de a ridica pretenţii de la privaţi. Chiar dacă administraţia Ţâroiu se limita la putregaiurile ei, tot era ceva, cu condiţia ca reparaţiile să se efectueze cu simţ de răspundere, nu spoind exterioarele înaintea consolidărilor şi intervenţiilor la beciuri şi acoperişuri.
În 2018, anul naşterii iniţiativei, bugetul local a conţinut 450.000 lei pentru startul unui program prin care Primăria intenţiona să refacă ceea ce au stricat vremea şi vremurile. Mai precis, renovarea faţadelor şi acoperişurilor imobilelor de patrimoniu, aparţinând fie statului, fie particularilor, care, dacă n-aveau bani să îndeplinească obligaţia pe cheltuiala lor, ar fi fost „împrumutaţi” de autorităţile locale. Suma susţinea doar etapa 1 a ceea ce pompos a fost denumit „Programul Multianual privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din Municipiul Câmpulung, prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora”, votat de Consiliul Local pe 28 iunie 2018. În etapa 1 intrau şapte clădiri are municipalităţii, care, în majoritate, deschideau lista celor 53 obligatoriu a fi reparate pe exterior. Dintre acestea, şase sunt amplasate în zona protejată a municipiului şi unul, cel din strada Maior Gâldău, nr.28, în zona neprotejată.
În centru sunt concentrate cele mai multe dintre construcţiile vizate de obligaţia renovării, doar 15 fiind în alte zone. Normele adoptate în vara acelui an stabileau că, „în situaţia în care deţinătorii clădirilor nu iau din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie, primarul, prin serviciile de specialitate, notifică acestora obligaţiile ce le revin în conformitate cu prevederile legale.” „Începem discuţia cu proprietarii.”, anunţa Liviu Ţâroiu, care urma să le propună ca variantă câmpulungenilor care n-aveau bani finanţarea din bugetul local, cu condiţia restituirii preţului reabilitării în cinci ani. „Este o susţinere a cetăţenilor nevoiaşi, care n-au venituri, a bătrânilor, ca să poată să repare faţadele. După părerea mea, anii sunt cam puţini. Doar faţadă şi acoperiş, nu-i fac înăuntru zugrăveală şi rezistenţă.”, astfel îşi făcuse planurile fostul primar.
Potrivit hotărârii de Consiliu, care, bănuiesc, este valabilă şi astăzi, de vreme ce n-a fost anulată, proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie revin, ca obligaţie exclusivă, deţinătorilor notificaţi. “Prin excepţie, Consiliul Local poate asigura prin bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie (…), preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie în următoarele situaţii: dacă lucrările nu au fost executate; dacă lucrările au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate.” În aceste cazuri, „primarul poate solicita Consiliului Local aprobarea executării de către administraţia publică locală a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi (…), condiţionat de constituirea dreptului de creanţă şi recuperarea cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, până la data recepţiei la încheierea lucrărilor executate”, dar nu mai mult de cinci ani. Dacă proprietarul notificat nu permite accesul la clădirea supusă reabilitării de către Primărie, primarul va solicita autorizarea Judecătoriei Câmpulung, prin ordonanţă prezidenţială.
Nu ştiu dacă cei 80% dintre cetăţenii care au confirmat că se vor supune somaţiei cunosc că există această prevedere adoptată la nivel local, pe care o pot fructifica dacă li se pare avantajoasă. Şi dacă ar cunoaşte, nu ştiu la ce le foloseşte atâta vreme cât bugetul local, din 2018 şi până în prezent, n-a prevăzut fonduri pentru împrumuturile visate de Ţâroiu. Tocmai de aceea le sugerez câmpulungenilor care n-au bani de reparaţiile impuse de Primărie să lanseze această propunere la dezbaterea bugetului local: includerea unei finanţări în anul 2022, în baza hotărârii din 2018, concepută special pentru a ajuta şi oamenii, dar şi oraşul ca să arate bine.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!