Directorul ADR SUD Muntenia, Liviu Muşat, a fost joi, 19 august, la Primăria Câmpulung, unde, împreună cu primăriţa Elena Lasconi, a identificat noi oportunităţi de finanţare nerambursabilă pe Programul Operaţional Regional. Dar au discutat şi despre situaţia actuală a proiectelor depuse la nivelul regiunii de dezvoltare. În prezent, sunt depuse trei proiecte pe fonduri europene, unul de extindere a sistemului de iluminat public, încă unul pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, prin intermediul GAL, şi al treilea pentru un centru de zi pentru persoanele vârstnice, în valoare de 3.069.000 lei, care este rezervă, până vor fi identificate sursele pentru a-l finanţa. În schimb, sunt făcut mai multe proiecte, iar altele urmează, pentru piste de biciclete, parcări, monitorizare video, transformarea Băilor “Kretzulescu”, eficientizarea din punct de vedere energetic a blocurilor, dezvoltarea învăţământului profesional şi vocaţional în domeniul HoReCa, dar şi reabilitarea centurii Câmpulungului.
Liviu Muşat: „La Câmpulung am constatat că există o preocupare pentru dezvoltarea comunităţii cu ajutorul fondurilor europene”
Concluziile după discuţia dintre primăriţa Elena Lasconi şi directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă.
„A fost o întâlnire pe care o aşteptam de mult timp şi invitaţia dumneavoastră mi-a făcut foarte bine. Deşi sunt de o oră şi jumătate aici, am fost ca la un interogatoriu şi nu mi se întâmplă foarte des acest lucru pe unde merg. O spun la modul admirativ, că preferăm astfel de vizite, în care să fim întrebaţi, să căutăm soluţii, iar astăzi, la Câmpulung, acest lucru mi s-a întâmplat. Nu suntem Dumnezeu, suntem nişte funcţionari. Beneficiul, sperăm noi, al întregii regiuni de dezvoltare, cu atât mai mult al celor care sunt interesaţi de problematica fondurilor europene. La Câmpulung, astăzi, am constatat că există o preocupare pentru dezvoltarea comunităţii cu ajutorul fondurilor europene, ceea ce pe noi ne bucură, mai ales că vorbim despre prima capitală a Ţării Româneşti şi duceam dorul unui interes mai mare vizavi de această sursă de finanţare atât de însemnată, mai ales într-o perioadă complexă şi dificilă din punct de vedere financiar pe care o traversăm. Proiectele municipiului, care sunt depuse la noi sunt în derulare, eu sper să le finalizaţi până în decembrie 2023. Trebuie să recunoaştem că n-aţi moştenit o zestre importantă de proiecte pe programul actual, dar din discuţia pe care am avut-o astăzi nu am nicio emoţie că pe următorul program veţi fi unul dintre actorii importanţi din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia în ceea ce priveşte absorbţia de funduri europene.”, a spus directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.
Despre proiectele care deja au primit finanţare europeană, dar şi despre cele care sunt scrise şi trebuie să fie doar depuse, plus pentru ce se mai dau fonduri nerambursabile a detaliat primăriţa Elena Lasconi. „ADR Sud Muntenia o să fie un fel de Dumnezeu al nostru în ceea ce priveşte fondurile europene. În momentul de faţă avem depuse mai multe proiecte prin GAL, care, din câte am înţeles de la domnul Liviu Muşat, ar trebui să vină anul acesta, deci, anul viitor, ar trebui să ne apucăm de treabă. Unul dintre proiecte este cel de extindere a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, care a picat, dar între ghilimele, pentru că, de fapt, am mai câştigat câteva străzi pe care să introducem gaze şi să redepunem proiectul.”, a transmis la începutul întâlnirii cu jurnaliştii Elena Lasconi. În continuare vă enumerăm ce vrea să facă administraţia locală cu banii oferiţi de Comunitatea Europeană:
Proiect pe mobilitate urbană. În cadrul acestuia se are în vedere achiziţionarea de autobuze electrice, de staţii de aşteptare, staţii de încărcare, managementul ticketing-ului şi, de asemenea, asfaltarea trotuarelor traseelor pe care vor circula aceste autobuze. Din păcate, în programul acesta de mobilitate urbană, prin POR (Programul Operaţional Regional) nu se vor putea face şi ce este şi dedesubt, aşa că ori se încercă prin PNRR, ori prin fonduri proprii, chiar dacă va trebui să se facă un credit pentru asta, pentru a nu mai strica asfaltul, să se schimbe conductele de apă şi canalizare sau, acolo unde nu sunt, să le facă.
Piste de biciclete, un program care o să aibă foarte mare succes. Proiectul se încadrează în Axa prioritară „o regiune verde”. Se doreşte să se facă la Câmpulung cele mai lungi, cele mai complicate şi cele mai interesante circuite de mountain bike, pentru că se pot face competiţii, care aduc spectatori de calitate, iar sportul acesta se poate practica opt luni din doisprezece.
Un alt proiect este cel de monitorizare video, cu peste 300 de camere video ultraperformante. Sunt vizate, în special, zonele cu şcoli, parcuri, parcări, zonele populate, în apropierea ghenelor de gunoi. Dispeceratul va fi unul super inteligent, cu un ecran foarte mare, împărţit în mai multe cadrane cu camerele de supraveghere din Câmpulung. O să aibă un soft super inteligent şi, în momentul în care acesta detectează agresiune asupra unui copil, un furt de bicicletă, o acţiune violentă, soft-ul înregistrează mişcarea şi, automat, imaginea vine în faţă, se face apel către patrula de Poliţie, care trebuie să ajungă în două minute.
Platformă pentru colectarea deşeurilor din demolări. Se doreşte amenajarea unui spaţiu unde câmpulungenii care-şi renovează locuinţele să-şi poată duce molozul sau resturile rezultate în urma acestui proces. Se urmăresc fonduri prin PNRR sau fondurile de la Mediu.
Transformarea clădirilor Băilor “Kretzulescu”. Câmpulungul, între cele două Războaie Mondiale, a fost la fel de celebru ca Davos şi Evian, pentru băi, şi administraţia locală intenţionează să transforme clădirile din “Kretzulescu” în SPA. Este ceva realizabil şi care va aduce bani în Câmpulung, dar şi amenajarea parcului. Pentru acestea există bani, mai ales că obiectivul este monument istoric de clasa A, iar directorul Muşat a confirmat că sigur va fi un proiect de succes, care va primi finanţare. Isabela FILIP