Calculul greşit al contribuţiilor datorate statului pentru indemnizaţia de hrană plătită angajaţilor Spitalului Câmpulung a adus unitatea sanitară într-un proces cu auditorii Curţii de Conturi. Aceştia din urmă au constatat abaterea, pe când se aflau în control, în primăvara anului 2019, şi au impus conducerii s-o repare. Ajuns director, în vara acelui an, Nicolaie Alexe a atacat măsura, dar a pierdut la Tribunalul Argeş. Litigiul continuă la Curtea de Apel Piteşti, întrucât perdanţii mai fac o încercare de a scăpa de plata obligaţiilor cuvenite bugetului de stat, deşi legea pare a fi destul de clară în această privinţă.
Deficienţa, constatată în perioada de tranziţie de la Stănescu la Alexe
Anul trecut, Spitalul Municipal a trebuit să facă faţă şi altor probleme în afara celor generate de îngrijirea bolnavilor de coronavirus. Mai precis, unui proces cu reprezentanţii Curţii de Conturi, care au găsit deficienţe în timpul unui control desfăşurat în primăvara anului 2019. Pe 29 martie 2019, s-a întocmit un raport de audit financiar, în urma verificărilor întreprinse la unitatea sanitară. Pe baza acestui raport, directorul Camerei de Conturi Argeş, Gheorghe Vlăsceanu, a emis o decizie datată 23 aprilie 2019, prin care le-a impus responsabililor Spitalului să remedieze neregulile constatate. În primăvara lui 2019, Spitalul Municipal se afla în perioada de tranziţie de la un manager la celălalt, între demisia lui Grigore Stănescu, în toamna lui 2018 şi organizarea concursului, câştigat, în vara lui 2019, de Nicolaie Alexe.
La o lună după instalarea acestuia în funcţie, a fost declanşată acţiunea împotriva Camerei de Conturi Argeş şi a Curţii de Conturi a României. Înainte de a introduce cererea la Tribunalul Argeş, reprezentanţii instituţiei controlate au contestat decizia din aprilie, dar Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României le-a respins acţiunea pe 10 iulie 2019. Prin urmare, părţile s-au întâlnit la Tribunal, într-un proces iniţiat pe 25 iulie 2019, în care reclamanta a fost apărată de consilierul juridic al instituţiei, Petrina Florea.
Spitalul a contestat cei peste 50.000 de lei datoraţi statului, plus penalităţi
Ce-au contestat cei de la Spital? Constatarea auditorilor care au concluzionat că: „Nu au fost calculate, evidenţiate, declarate şi virate obligaţiile faţă de bugetul general consolidat al statului, reprezentând contribuţia de asigurări sociale (25%), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (10%) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă (2,25%), aferente drepturilor băneşti constând în indemnizaţia de hrană, acordată angajaţilor din cadrul entităţii, în perioada ianuarie – noiembrie 2018.”
Prin urmare, prin decizia atacată de Spital, auditorii Camerei de Conturi Argeş au impus Spitalului să ia toate măsurile care să asigure declararea şi virarea, pe destinaţii legale, a contribuţiilor enumerate mai înainte, în sumă totală de 50.125 lei, plus dobânzi şi penalităţi de întârziere de 1.220 lei, care urmau să fie actualizate până la stingerea integrală a debitului. În cazul indemnizaţiei de hrană acordate angajaţilor Spitalului, a fost reţinut şi virat la bugetul de stat numai impozitul pe venit, fără, însă, a fi calculate, declarate şi virate contribuţiile de asigurări sociale, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Apărarea celor de la Spital: legea ar fi ambiguă
Iniţiatoarea litigiului a catalogat greşită această constatare a verificatorilor, întrucât legislaţia aplicabilă contribuţiilor, în vigoare în perioada de referinţă (ianuarie 2018 – noiembrie 2018), este contradictorie şi ambiguă, astfel încât neclarităţile au condus la o situaţie neclară, care determina riscuri de erori.”
Pentru intervalul menţionat, Spitalul Câmpulung a procedat „la impozitarea indemnizaţiei de hrană acordată salariaţilor şi nu a calculat şi virat obligaţiile faţă de bugetul general consolidat al statului, reprezentând contribuţia de asigurări sociale (25%), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (10%) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă (2,25%).” Mai mult decât atât, „ambiguitatea normelor legale la care a făcut referire (n.r. Spitalul Câmpulung) a fost sesizată şi de legiuitor, Parlamentul României, care, pentru a soluţiona neregularităţile deja înregistrate, a adoptat Legea nr.78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, lege pe care Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României a aplicat-o pentru perioada ianuarie – martie 2018.”
Alt argument invocat în faţa magistraţilor de către reclamanţii câmpulungeni a constat în faptul că „în nicio reglementare ulterioară a Codului Fiscal şi a Normelor de aplicare a acestuia ori în Legea nr.153/2017 nu au fost inserate lămuriri suplimentare referitoare la aplicarea cotelor de contribuţii asupra drepturilor de hrană, legiuitorul apreciind că este suficientă condiţionarea acordării acestora în acord cu legea. Condiţionare îndeplinită în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei de hrană pentru personalul din sistemul sanitar, care a beneficiat, în anul 2017, de tichete de masă.” (sursa citatelor: rolii.ro)
Apărarea celor de la Curtea de Conturi: Spitalul a interpretat eronat legea
În schimb, lucrătorii Curţii de Conturi au pus abaterea pe seama interpretării eronate a prevederilor care reglementează modul de acordare a indemnizaţiei de hrană personalului din sistemul sanitar. Şi anume personalul Spitalului a considerat că indemnizaţia de hrană acordată în baza Legii – Cadru nr.153/2017 nu este un venit de natură salarială, fiind astfel încălcate normele privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Lege care prevede că „începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum şi a personalului Poliţiei Locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.”
Pe baza modificărilor ulterioare ale Codului Fiscal, care au prevăzut includerea în baza de calcul a cotelor de contribuţie şi a indemnizaţiei de hrană, „legiuitorul venind astfel să lămurească textele legale anterioare pretabile diferitelor interpretări”, Tribunalul Argeş a respins acţiunea declanşată de Spitalul Câmpulung împotriva auditorilor Curţii de Conturi. Diferendul nu se opreşte în acest punct, deoarece, la începutul acestui an, perdanta a depus acţiunea de recurs. Magda BĂNCESCU