„Inculpaţii au acţionat cu un dezinteres total faţă de dreptul societăţii, în general, şi al fiecărui cetăţean, în particular, de a se bucura de un mediu sănătos”
Dezinteresat de sănătatea câmpulungenilor, preocupat de interesul personal – profitul din afacerea cu deşeuri -, înaintea dreptului cetăţenilor la un mediu sănătos, şi nesincer pe parcursul procesului penal. Astfel a fost descris Vasile Tofan în cuprinsul hotărârii judecătoreşti din octombrie 2020, prin care a fost condamnat la trei ani de închisoare şi plata unei amenzi de 600.000 de lei, în contul firmei sale, Global Eco Center. „Inculpatul a avut o atitudine vădit nesinceră pe parcursul procesului penal, neasumându-şi în niciun fel responsabilitatea pentru cele întâmplate şi neconştientizând gravitatea faptei sale.” Este una dintre constatările instanţei, care revoltă prin dispreţul manifestat de Tofan faţă de câmpulungeni, faţă de oraşul nostru, faţă de instanţă. Dispreţ dublat de o nepăsare îngrozitoare că pune în pericol viaţa oamenilor prin haosul din activitatea „toxică”. În această ediţie vă vom prezenta şi alte fragmente din actul de sancţionare emis de instanţa de la Curtea de Argeş, care îl arată pe Tofan indiferent, inconştient şi dedicat scopului pentru care a venit la Câmpulung: banii din otrăvuri.
Hotărârea instanţei punctează starea de pericol în care Tofan şi firma lui au pus populaţia Câmpulungului
Condamnarea lui Vasile Tofan şi a firmei sale, Global Eco Center, a ţinut cont, printre multe alte argumente, şi de împrejurările comiterii infracţiunilor care l-au adus pe afacerist în faţa instanţei. În conţinutul hotărârii judecătoreşti ne-a atras atenţia formularea „grad de pericol social ridicat”, folosită în contextul descrierii operaţiunilor cu deşeuri periculoase, „având drept urmare afectarea interesului societăţii ca membrii săi să trăiască într-un mediu sănătos”.
Judecătorul a punctat în hotărârea sa ceea ce ziarul nostru a repetat cu mult înainte de a se ajunge la incendiul din octombrie 2013, sancţionat, până la procesul de la Curtea de Argeş, cu o amendă penală de 3.000 de lei. Spicuim, în acest sens, un fragment din verdictul pronunţat pe 27 octombrie 2020, la capătul a trei ani de judecată a unei acţiuni mutate de la Câmpulung la Curtea de Argeş: „Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor – Vasile Tofan şi Global Eco Center – sunt cu atât mai grave cu cât reprezintă rezultatul nerespectării dispoziţiilor legale privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de gestionarea deşeurilor, şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora (…), fiind săvârşite în derularea activităţilor de serviciu.”
Magistratul de la Curtea de Argeş a fost informat, prin intermediul experţilor care au evaluat, din punct de vedere contabil şi al protecţiei mediului, că la fosta Uzină ARO, în hala distrusă, o mare cantitate de reziduuri periculoase a rămas pe amplasament. „Factorii externi ajung cu uşurinţă la acestea, existând astfel un risc real pentru populaţia municipiului Câmpulung. Mai mult, amplasamentul se află la o distanţă relativ apropiată de zona de locuit, existând riscul unor accidente de mediu, dacă vin viituri sau alunecări de teren.”, arată instanţa.
Instanţa de la Curtea de Argeş: „Dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată”
În cei trei ani cât s-a manifestat netulburat de autorităţile statului, care l-au controlat superficial, afaceristul a încălcat regulă după regulă. Situaţia incredibilă în care o afacere în domeniul deşeurilor periculoase nu este „deranjată” de instituţiile cu răspunderi în acest domeniu a ieşit la iveală după incidentul de mediu din 2 octombrie 2013. Puzderia de nereguli din categoria celor grave au determinat instanţa să caracterizeze astfel atitudinea moldoveanului faţă de localitatea gazdă. Altfel spus, nu i-a păsat de oamenii pe care i-a pus în pericol, în dorinţa de îmbogăţire din otrăvuri, la Câmpulung.
„Inculpaţii au acţionat cu un dezinteres total faţă de dreptul societăţii, în general, şi al fiecărui cetăţean, în particular, de a se bucura de un mediu sănătos. Dreptul la un mediu sănătos poate fi privit atât într-o dimensiune individuală, cât şi într-una colectivă. Dimensiunea individuală a dreptului la un mediu sănătos implică dreptul fiecărei persoane la prevenirea poluării, încetarea activităţii care are drept efect o poluare nocivă şi refacerea mediului poluat, precum şi repararea pagubei suferite de pe urma poluării mediului.
Dimensiunea colectivă a dreptului la un mediu sănătos implică obligaţia statelor de a garanta exercitarea acestui drept şi de a coopera în vederea prevenirii poluării şi protejării mediului, la nivel regional şi internaţional. Totodată, dreptul la un mediu sănătos nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, acesta este protejat indirect şi este considerat ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace şi dreptul la dezvoltare.
Ţinând cont de importanța acestui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recurs la tehnica „protecţiei prin ricoşeu”, care a permis extinderea protecţiei unor drepturi garantate de Convenţie la drepturi care nu sunt prevăzute de aceasta. Astfel, printr-o interpretare extensivă a domeniului de aplicare a unor drepturi prevăzute expres de Convenţie, dreptul la un mediu sănătos a fost alăturat dreptului la viaţă privată, fiind considerat o componentă a sa, în acest fel ajungându-se la protejarea indirectă a dreptului la mediu.”, punctează judecătorul de la Curtea de Argeş importanţa dreptului la mediu al câmpulungenilor, încălcat prin afacerea cu deşeuri, incluziv astăzi, când impresia este de abandonare a stocurilor de la fosta ARO.
Tofan a pus în prim plan interesul personal faţă de interesul comunităţii de a trăi sănătos
Expozeul deloc flatant pentru septuagenarul Vasile Tofan continuă cu alte aspecte negative preluate în hotărârea judecătorească. „Instanţa mai reţine că inculpatul a pus în prim plan interesul personal, asociat locului de muncă, faţă de interesul general al societăţii de a se bucura de un mediu sănătos, mai ales în contextul în care activităţile cu efect de poluare sunt tot mai frecvente.
Totodată, inculpatul a avut o atitudine vădit nesinceră pe parcursul procesului penal, neasumându-şi în niciun fel responsabilitatea pentru cele întâmplate şi neconştientizând gravitatea faptei sale. Acesta a invocat că nu poate evacua deşeurile de pe amplasament, pentru că societatea a intrat în insolvenţă, iar în momentul în care va fi aprobat planul de reorganizare, va îndeplini întocmai obligaţia de a evacua deşeurile.
Inculpatul nu a fost interesat în niciun fel de faptul că deşeurile periculoase (în număr de 1.932,76 tone) au rămas abandonate pe amplasamentul din Câmpulung. Pentru toate aceste considerente, în vederea atingerii scopului educativ şi preventiv al pedepsei (…), instanţa apreciază că se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 3 ani (minimul special), cu executarea pedepsei în regim de detenţie.”, redăm din hotărârea judecătorească preluată de pe rolii.ro.
Afaceristul a spus că degajează hala după ce i se aprobă planul de reorganizare. Planul a fost aprobat
Să vedem „minunea” invocată de Tofan la judecată! Evacuarea deşeurilor după aprobarea planului de reorganizare! Asta pentru că planul de reorganizare, propus de afaceristul din Iaşi, pentru evitarea falimentului, a fost confirmat de Tribunalul Iaşi pe 9 decembrie 2020, unde, de şase ani, se derulează procesul insolvenţei firmei Global Eco Center. Din acest moment, „activitatea debitorului este reorganizată conform planului şi se va limita doar la acele activităţi comerciale pentru care debitorul dispune de baza materială necesară. Debitorul SC Global Eco Center SRL îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat, până la noi dispoziţii ale judecătorului-sindic.”, sunt cele mai proaspete informaţii din acţiunea insolvenţei, deschisă în toamna anului 2014, la Tribunalul Iaşi. Pe 17 decembrie 2014, Global Eco Center a intrat în procedura generală a insolvenţei, care înaintează în ritmul convenabil patronului moldovean. Magda BĂNCESCU