În săptămâna Crăciunului, Sorin Mazilescu, conf. univ. dr. la Universitatea din Piteşti, a donat Bibliotecii Municipale Câmpulung „Ion Barbu” trei volume scrise de el, în urma cercetărilor în domeniul etnografiei şi folclorului din zona Muscelului.
„Zona etnogeografică şi spirituală a Argeşului şi Muscelului a păstrat şi perpetuat o bogată moştenire culturală, rod al inteligenţei şi activităţii creatoare a oamenilor de aici. Locuind într-un spaţiu unde s-au născut mituri şi legende, oamenii acestor meleaguri, păstrătorii de limbă şi datini, au fost mereu deschişi spre ideile generoase ale timpului.
Tradiţia spiritualităţii populare în zona Muscelului, cultivată prin arta meşteşugărească, dans, cântec, pictură sau alte forme de manifestare artistică, a fost înţeleasă de cei care au condus de-a lungul vremii destinele instituţiilor culturale muscelene. Chiar şi acum, în vremuri de criză, înţelegând rolul predominant al culturii într-un spaţiu ce tinde să devină tot mai lipsit de alte graniţe decât cele culturale, Biblioteca „Ion Barbu” din Câmpulung Muscel, prin directorul pr. Ştefan Ştefănescu, a făcut toate eforturile posibile pentru păstrarea tuturor manifestărilor de tradiţie din aceasta sferă.
Cu mare plăcere am vizitat în săptămâna Crăciunului acest lăcaş cultural emblematic al Muscelului pentru a dona o parte din cărţile mele. Mi-am dorit ca cercetările mele din domeniul etnografiei şi folclorului să se regăsească şi în baza de date a bibliotecii muscelene.
Cărţile dedicate folclorului muzical: „Doina Argeşului – 60 de ani de activitate” şi „Folclor poetic din Argeş-Muscel”, sper să vină în sprijinul iubitorilor de gen, a celor care participă la concursuri de muzică tradiţională, şi au nevoie de un repertoriu local literar şi instrumental.
Folclorul muzical de pe meleagurile Argeşului şi ale Muscelului şi-a cucerit o îndreptăţită faimă. Strâns legat de viaţa oamenilor ale căror simţăminte le exprimă, de manifestările ei multiple, el s-a concretizat într-o seamă de genuri, categorii şi repertorii. În cele două volume întâlnim nenumărate cântece şi jocuri de nuntă, bocete, colinde, bătrâna doină numită aici de codru şi de dragoste, cântări păstoreşti, încă multe balade, între care unele pe teme locale cum ar fi Cântecul lui Radu lui Anghel, Cântecul lui Codin, Cântecul focului de la Costeşti ş.a. Din impactul dintre folclorul muzical autohton şi cel de obârşie transilvană, adus de oierii pe care viaţa i-a purtat odinioară peste munţi şi i-a statornicit în numeroase aşezări, s au creat şi se creează fără contenire fermecătoare cântece de stil nou.
Cel de-al treilea volum donat: „Studii etnologice – publicistică asupra etnozonei Argeş-Muscel” este corolarul activităţii mele de cercetare. Studii etnologice… este o carte bazată pe observaţia minuţioasă şi pe munca descriptivă, de selecţie şi de transcriere a unor date esenţiale, menite să conducă la înţelegerea temeinică a caracteristicilor, a structurii şi a evoluţiei etnozonei Argeş-Muscel. Cultura tradiţională comportă simultan, mediate sau nemijlocite, fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, etic, estetic, pedagogic, terapeutic, tehnologic, economic, juridic, politic, etc.
În acest volum sunt prezentate date etnologice şi etnografice preţioase, care vorbesc despre obiceiuri, tradiţii, ritualuri, datini urmărite în spaţiul menţionat, legende care dau rost realului (recuperate şi receptate ca valori de grup). El aduce în completare informaţii despre îndeletniciri vechi, recognoscibile de altfel în întreg spaţiul românesc (olăritul, dogăritul, arhitectura tradiţională), dar sesizează şi procese recente, etno-sociologice, care nu scapă abordării reflexive: fenomenul migrării populaţiei rurale spre zonele industrializate, manifestare extinsă în zilele noastre spre piaţa de muncă din UE; familia transnaţională, un nou tip de formă socială de bază, cu alte caracteristici şi creată în alte condiţii. Pagini generoase sunt alocate costumului popular şi atuurile sale artistice, cu detalii, nuanţe, diferenţe de la o microzonă la alta; ceremonialul nunţii este studiat cu minuţiozitate, receptat ca o mixtură între arhaic şi contemporaneitate; balada românească este pusă în evidenţă prin raportul intrinsec între istoric şi poetic.
M-am regăsit în biblioteca musceleană. Mi-am amintit de anii adolescenţei, când elev al Şcolii Normale „Carol I” din Câmpulung Muscel, participam cu mare plăcere la lansări de carte sau la sala de lectură. A fost o zi în care parcă am uitat de neajunsurile vremurilor, mai ales că lângă mine au fost prieteni, colaboratori, foşti şi actuali studenţi de-ai mei, respectând normele de distanţare socială.
Căldura celor care conduc şi coordonează această instituţie de cultură musceleană este una aparte. Colaborările mele cu pr. Ştefan Ştefănescu şi cu Cristian Militaru sunt de mai bine de un deceniu. Ultimul meu curs de literatură din fiecare an calendaristic, pentru studenţii Facultăţii de Ştiinţele Educaţiei, Ştiinţe Sociale şi Psihologie a Universităţii din Piteşti, filiala Câmpulung, dedicat romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” al lui Camil Petrescu, s-a desfăşurat în ultimii ani la biblioteca musceleană. Am vrut să-i conectez pe studenţi la viaţa socială musceleana, dar şi pentru a sublinia că o parte importantă a acţiunii acestui roman se desfăşoară în urbea de la poalele Mateiaşului. Anul acesta nu am putut repeta acest lucru din cauza pandemiei, dar m-am reîntors pentru a dona şi prezenta cele trei cărţi dragi mie.
Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine şi le promit că mă voi reîntoarce în Biblioteca „Ion Barbu” din Câmpulung Muscel pentru a dona şi celelalte cărţi ale mele, dar şi pentru întâlnirile cu studenţii şi publicul iubitor de carte muscelean.”, ne-a spus conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, de la Universitatea din Piteşti.”E.M.”