Magda BĂNCESCU
Dezamăgitorul subiect al burselor, şi prin abordarea lui de către lege, şi prin abordarea lui de către politicienii locali în goana după imagine, ne strică din nou dorinţa de a încheia anul în linişte. La vederea cifrelor din materialul pregătit pentru şedinţa de luni seara, ne-am gândim că discuţiile vor decurge cu calm, căci era evident efortul de a recompensa elevii buni, prin dublarea sumelor. Culmea este că singura reacţie pozitivă, care a recunoscut meritul Executivului de a majora vizibil alocarea stabilită la început de an, i-a aparţinut lui Liviu Ţâroiu. Ar fi fost de tot râsul să-l auzim pe fostul primar, care a dat burse de 260.000 de lei, bălăcărind-o pe Elena Lasconi că 550.000 lei nu sunt de ajuns! Dar n-a fost aşa. Ţâroiu a avut suficient obraz încât să aprecieze, fie şi cu jumătate de gură, efortul bugetar suplimentar prevederii de 440.000 de lei, cât îşi amintea el că a pus de-o parte în bugetul acestui an, pentru banii plătiţi şcolarilor şi liceenilor.
Dar, în afara celui mai pătimaş rival al primăriţei, care a zis ceva de bine, nu s-a găsit nimeni care să spună: „Bravo, doamna primar, că aţi dublat suma!” Sau, în caz le este antipatică Elena Lasconi, să-l fi felicitat măcar pe viceprimar, pentru gestul care le permite elevilor să se răsfeţe un pic mai mult decât aveau de gând. Nu. Lasconi a fost încăierată că se grăbeşte cu hotărârea, deşi în două săptămâni se încheia anul, iar Trezoreria nu-i aştepta pe ai noştri, între Crăciun şi Anul Nou, să-şi rezolve daravelele amânate de amorul amânării. Căci alţi bani nu mai avea de unde să stoarcă şefa Economicului, care deja direcţionase nişte economii şi, în plus, umblase şi la fondul de rezervă, ca să aibă cu ce onora compensaţii ceva mai consistente faţă de 2019.
Ni s-au părut deplasate acuzaţiile de umilire a copiilor de către autorităţi cu sumele propuse în 2020, lansate de un ales P.O.L., aflat la primul mandat, care, pesemne, nu este la curent cu cât au încasat şcolarii în 2018 şi 2019. Nu mai vorbim despre întârzierea cu care s-a trezit Primăria Câmpulung să stimuleze performanţa. La şapte ani distanţă de apariţia ordinului care permitea aleşilor să-şi exprime, în bani, aprecierea pentru meritele copiilor cu rezultate. Şain, căci el a vorbit despre umilinţa la care sunt supuşi elevii, acceptând sprijinul modic, nu spune de la ce porneşte înjosirea. De la o lege proastă, făcută de politicienii interesaţi să mulţumească o grămadă de copii şi părinţi votanţi, deşi din grămadă trebuiau extraşi doar performerii reali.
Umilinţei sunt supuşi elevii excepţionali, nu cei care se aleg cu 100 de lei la sfârşit de an, suma minimă prevăzută de lege pentru media 8,50, de la care pornesc gratificaţiile. De când au ajuns bursele în Consiliul Local, am insistat asupra acestei incorectitudini întreţinute de lege. 8,50 nu este un rezultat de răsplătit. La 8,50, elevul nu este eminent, calificativ care li se cuvine celor de 10. Dacă părinţilor nu le place ce aud sau ce citesc, să-şi pună copiii să înveţe mai mult, dacă scopul studiului sunt banii de la Primărie.
Aici este „buba”: bursele plătite pentru intervalul 8,50 – 9.00, care diminuează cuantumul răsplăţii pentru copiii cu adevărat buni, de la 9,50 în sus. Aceştia din urmă sunt îndreptăţiţi să vocifereze că nu iau pe măsura calităţii muncii lor, deşi nu gratitudinea Primăriei, manifestată într-o sumă de bani, trebuie să fie ţinta strădaniilor lor. În trecut, şcoala adevărată nu s-a făcut pe bani, ci ne-am mulţumit cu o coroniţă şi două cărţi cumpărate de părinţi, căci nici acelea nu erau oferite de şcoală, exclus de Primărie. Aceea era recompensa şi n-a mai jelit nimeni.
Ifosele prezentului, încurajate de oameni politici, cum a devenit, din păcate, profesorul Dumitraşcu, cel mai fervent contestatar al propunerilor Executivului – considerate de colegul de partid umilitoare -, dau naştere unui dialog incorect, precum cel de luni seara. Toţi sunt conştienţi ce-a preluat Elena Lasconi în materie de finanţe locale şi, cu toate acestea, s-a presat ipocrit asupra ei să găsească mai multe fonduri decât cele identificate ca adaos la prevederea iniţială. Altfel spus, se suplimentase deja ce lăsase Ţâroiu cu titlu de cheltuială pentru burse, dar completarea a fost considerată insultătoare pe mai departe. De unii.
Unul dintre aceştia a insistat pentru amânarea plăţilor aşteptate de copii în perioada sărbătorilor, pentru cotrobăirea capitolelor cu disponibil financiar. Lucru pe care îl puteau face chiar iniţiatorii ideii de mărire a compensaţiilor deja mărite, fiind valabilă invitaţia lansată de Elena Lasconi aleşilor de a veni la Primărie, a face muncă de documentare şi a trasa sarcini pentru Executiv. Ca de exemplu: folosiţi banii de la Bulevardul „Pardon”, căci tot nu s-a făcut mai nimic în 2020, şi daţi-i pe toţi la burse! Chiar voiam să vedem cine îşi asumă propuneri cutezătoare ca aceasta.
Şi dacă s-ar fi găsit resurse, de bun simţ era să fie crescute numai pentru mediile de top. Ivan, de la PSD, de exemplu, le voia crescute pe cele cuvenite olimpicilor naţionali. Care, în acest an, n-au existat, din motiv de pandemie, care a contramandat olimpiadele. Cu toate că lui Dumitraşcu i s-a explicat de către Iarca şi Lasconi la unison că amânarea discuţiei este imposibilă, deoarece nu mai lucrează Trezoreria în ultimele zile ale anului, acesta a rămas vehement: să se supună la vot cerinţa sa. Respinsă, bineînţeles, căci aleşii riscau să-şi pună în cap 2.777 de copii şi pe părinţii lor.
Acum, nu vrem să le dăm speranţe deşarte câmpulungenilor, dar, dacă bugetul pe 2021 ar fi mai rotunjor şi neafectat de neprevăzutul COVID, ivit în 2020, bursele ar putea cântări ceva mai greu în buzunarele beneficiarilor. Reparaţia ar putea fi şi retroactivă, ca să dispară gustul „umilinţei”, dar ne oprim aici cu visatul cu ochii deschişi, la fel ca optimiştii din Executiv.