Ştim cu toţii, cel puţin aşa cred, că, potrivit legii, firma de salubritate a oraşului nu are obligaţia să colecteze molozul rezultat în urma unor lucrări de demolare sau reabilitare a locuinţei. Nu mai spun că persoanele care execută astfel de lucrări trebuie să solicite o autorizaţie de construcţie, în care este prevăzută şi obligaţia de a încheia un contract cu o firmă autorizată pentru strângerea deşeurilor. Realitatea este, însă, alta. Foarte mulţi câmpulungeni care se regăsesc în această situaţie duc molozul la tomberoane sau îl aruncă pe unde apucă, în locuri ferite de ochii lumii, contribuind astfel la formarea rampelor clandestine de gunoi. Se întâmplă frecvent să găsim lângă tomberoane saci plini cu bucăţi de mortar, resturi de ţigle şi cărămizi sau alte resturi provenite din dărâmături. Amenzile sunt usturătoare pentru cei prinşi că aruncă molozul alături de gunoiul menajer, dar cum câmpulungenii sunt pricepuţi la a fenta legea, găsesc mereu soluţii alternative.
Camerele de supraveghere, un aliat
împotriva celor care aruncă gunoaiele pe unde apucă
Ca să nu mai bată la ochi resturile de la zugrăveală sau amenajări interioare, câmpulungenii s-au învăţat să le pună din saci peste gunoiul menajer. Aşa, nimeni nu mai stă să răscolească prin ghene şi să scoată afară bucăţile de zidărie inutile. Mai mult, ca să nu bată la ochi, se duc la tomberon cu o jumătate de sac şi repeţi drumul la un anumit interval de timp. Nimeni nu te va lua la întrebări pentru juma’ de sac, nu-i aşa? Camerele de supraveghere ale Primăriei Câmpulung au surprins în ultima perioadă astfel de situaţii, iar persoanele care au fost identificate s-au ales cu sancţiuni contravenţionale. Printre cei care au fost amendaţi s-au numărat chiar şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale. „Din cauză că, la nivelul municipiului, am înregistrat, în ultima perioadă, o creştere a cantităţii de gunoi menajer, asta reflectându-se în facturile pe care operatorul de salubritate ni le transmite în fiecare lună, am intensificat activităţile de monitorizare şi identificare a persoanelor certate, în primul rând, cu bunul simţ, apoi cu legea, care aruncă diferite resturi ce provin, în mare parte, din demolări şi din amenajările locuinţelor în zonele pubelelor de gunoi, în diferite cartiere ale municipiului. Pe această cale, aş transmite atât un avertisment, cât şi un apel la bunul simţ, pentru că toţi suntem afectaţi de acest lucru, iar imaginea oraşului are de suferit. Îi rugăm pe cetăţeni să nu arunce aceste reziduuri în zona pubelelor, ci să meargă la staţia de sortare din zona Grui, dinspre Bughea de Jos. Acolo le pot lăsa contra cost, e o sumă infimă, iar acestea vor fi preluate de operatorul de salubrizare, care le va stoca şi apoi le va duce într-un loc special amenajat. Acest lucru ne-ar ajuta şi pe noi. Fac un apel şi la cetăţeni, de câte ori sesizeasă persoane fizice care aduc astfel de reziduuri, să ne semnaleze, să filmeze în zona respectivă şi să ne pună la dispoziţie imaginile pentru a face în aşa fel încât să reducem cantitatea de gunoi. Acest lucru se va răsfrânge şi asupra buzunarului fiecărui cetățean, pentru că în funcţie de aceste cantităţi şi taxa de salubrizare fluctuează.”, precizează Auraş Ghiţă, de la Poliţia Locală Câmpulung.
Amenzi de până la 40.000 de lei
Probleme în acest sens creează şi etnicii romi, care, fie sunt „angajaţi” de diferite persoane să care cu căruţele resturile din construcţii sau demolări, fie sunt ei cei care aruncă la întâmplare gunoaiele din gospodării. „Mulţi preferă să dea resturile din gospodării diferitelor persoane de etnie romă care, din păcate, mai intră şi în oraş cu atelaje hipo, aceştia, bineînţeles, solicitând anumite sume de bani, şi le aruncă în zone în care noi după aceea trebuie să facem ecologizarea zonei. Dacă aveţi aceste imagini, noi vă aşteptăm să ni le puneţi la dispoziţie şi vă asigurăm că şi noi veghem prin sistemul de camere video la nivel de municipiu pentru combaterea acestui fenomen des întâlnit. În proporţie covârşitoare, imaginile furnizate, atât de camerele de luat vederi, cât şi de cetăţeni, au fost transpuse în procese verbale, iar cetăţenii respectivi puşi în faţa filmărilor au recunoscut, aceştia fiind nevoiţi atât să achite sancţiunea contravenţională cât şi să ecologizeze zona”, a mai declarat Auraş Ghiţă. Sancţiunile aplicate au fost în cuantum de 500 lei pentru persoanele fizice, iar pentru persoane juridice, amenzile cresc proporţional cu poluarea făcută în zonă, sancţiunile ajungând până la 40.000 de lei, pentru că intervine şi Legea mediului. Ama IVAN