Prezenţi la conferinţa de presă a conducerii Jandarmeriei argeşene, prefectul Dragnea şi subprefectul Bughiu au readus în atenţie pagubele produse de viitura de la Rucăr, unde mai multe case au fost avariate, o femeie a fost grav rănită şi mai multe persoane, printre care şi copii, au fost salvate de furia naturii de pompieri şi de jandarmi.
„După cum ştiţi, fenomenele extreme şi-au solicitat tributul în judeţul Argeş. A fost o descărcare de nori extrem de puternică, cu o concentrare masivă a unei cantităţi enorme de apă, la intrarea în Rucăr, care a dus la o dislocare de arbori şi de rocă pe o distanţă foarte mare şi la afectarea gravă a unui număr important de locuinţe. (…) Există filme, fotografii în care vieţile unei femei şi a celor trei copii au fost salvate de colegii de la Jandarmi, de la Poliţie, de la Pompieri, în timpul în care ploaia era foarte puternică. Cauzele sunt greu de spus la ora actuală, iar comentarii putem să facem foarte multe. Acel torent a fost construit în perioada anilor 1970 şi finalizat la începutul anilor 1990. Interesant este că amenajarea făcută înainte de 1990, de către specialiştii Direcţiei Silvice, a rămas intactă. Ea a fost făcută în aşa fel să prevadă astfel de fenomene, însă dimensiunea acestuia a depăşit previziunile şi trebuie spus că efectul negativ a fost generat de un baraj natural, făcut din rocă şi din resturile de la exploatările făcute în ultimii opt ani în zona aceea de vârf. Una din locuinţele care a rămas în picioare şi fără o afectare deosebită este făcută în anul 1965. La fel de adevărat este că, din analiza pe care am făcut-o cu colegii de la Garda Forestieră, trebuie spus că acea zonă a suportat un aranjament silvic pe o perioadă de zece ani. Conform programului, după ce se exploatează, trebuie făcută şi replantarea pentru păstrarea echilibrului ecologic. De asemenea, foarte important, aceste lucrări de aranjament silvic trebuie urmărite şi controlate, pentru că şi exploatările care sunt aprobate trebuie să se facă cu respectarea legii, în sensul că multitudinea de masă lemnoasă care a fost adusă acolo, în mod normal, nu trebuia să existe, după ce s-au făcut aceste exploatări. Au apărut în zonă arbori care erau tăiaţi de la înălţime… Acestea au fost cauzele care au dus la crearea acelui baraj natural, care a permis acumularea de apă într-un volum extrem de mare!”, a menţionat prefectul Emilian Dragnea.
Se impune reconfigurarea zonei de torent
Autorităţile judeţene susţin că în zona respectivă se impune o reconfigurare a zonei de torent, pentru ca situaţia să nu se repete. „Acea corectură de torente trebuie întreţinută, însă faptul că nu a existat o corelare în timp între predarea suprafeţelor forestiere către foştii proprietari, obşte sau privaţi, şi predarea infrastructurii forestiere care a existat acolo, mă refer la eventualele drumuri forestiere şi aceste aranjamente de torente, către cei care exploatează zonele sau către administraţia locală, a creat posibilitatea ca ele să nu fie întreţinute în această perioadă. În acest sens, noi am solicitat la nivelul întregului judeţ ca Direcţia Silvică să prezinte inventarul drumurilor forestiere şi al amenajărilor de torente, pentru a face demersurile potrivite. Există, la ora actuală, o bază legală de preluare a acestora de către administraţia locală, pentru a asigura întreţinerea şi funcţionarea şi buna lor păstrare. În zona respectivă se lucrează încontinuu, Poliţia, împreună cu Jandarmeria, a asigurat securitatea zonei, pentru că nu trebuie să facem abstracţie de zonă şi de anumite tentaţii care există. Familiile nu au avut voie să pătrundă în interior, existând riscul prăbuşirii. Astfel că trebuia securizată zona… S-a lucrat cu utilaje, cu oameni, cu aportul deosebit al celorlalţi locuitori din zona Rucărului şi sperăm ca, în scurt timp, să fie adusă în apropiere de starea iniţială. Acolo era zonă verde, iar acum vorbim de 1-2 metri înălţime de rocă, vă daţi seama câte eforturi trebuie făcute pentru degajarea şi pentru excluderea anumitor riscuri la care se expun locuitorii!”, a adăugat prefectul judeţului Argeş.
Garduri electrice pentru îndepărtarea urşilor
De departe, cea mai dificilă situaţie, căreia cel puţin, deocamdată, nu i s-a găsit rezolvare, o constituie stricăciunile produse în acest an de urşii care continuă să dea iama în gospodăriile locuitorilor din zona montană a judeţului. „După cum v-am mai informat, în pădurile judeţului sunt 1.117 urşi, în loc de 279, cât ar fi efectivul optim, iar lupi erau, la finele anului trecut, 430, în loc de 83. Şi trebuie să avem în vedere că cifrele sunt relative, ştiut fiind că este extrem de dificil să se realizeze un recensământ exact al animalelor sălbatice şi vorbim despre cele protejate. La data de 15 iulie, după cum rezultă şi din rapoartele primite, numai în urma atacurilor urşilor în gospodăriile cetăţeneşti, pagubele se ridică la 107.605 lei, iar lupii au produs pagube de numai 6.100 de lei. Deşi am solicitat ministrului de resort aprobare pentru recoltarea (împuşcarea) a 17 urşi şi mutarea altor patru, ni s-a aprobat doar recoltarea a două exemplare, ceea ce s-a şi realizat, iar pentru restul fie nu am primit niciun răspuns, fie au fost respinse.”, a declarat Emilian Dragnea, la conferinţa de presă comună cu Jandarmeria Argeş.
Potrivit prefectului, o soluţie pentru a ţine urşii departe de gospodăriile oamenilor este instalarea de garduri electrice în comunele limitrofe zonei forestiere şi deja au fost demarate diligenţe în acest sens către decidenţi. Rămâne de văzut dacă şi mai ales când se va aplica soluţia propusă. În altă ordine de idei, s-a discutat despre noul focar de pestă porcină africană din judeţ, unde virusul a fost confirmat la un mistreţ mort. În această situaţie, singura soluţie pentru a împiedica răspândirea bolii este împuşcarea a circa 200 porci mistreţi existenţi pe două fonduri de vânătoare învecinate.