Asistaţii social s-au numărat printre votanţii matinali, având de îndeplinit o obligaţie faţă de partidul care îi ţine până la moarte pe un venit minim garantat, în loc să-i trimită la muncă, cu un şut în dos, pe cei zdraveni. Puturoşii aveau trasat clar cu cine trebuie să voteze: PSD. Şi nici nu s-au ferit să recunoască înţelegerea, care a şi fost stimulată înainte de alegeri, ca prăpădiţii să aibă memoria proaspătă când vin la urne. Cu o zi înainte, chiriaşa cu familia incendiatoare a blocului nenorocit se lăuda, în buza scării, unui vecin, prăvălită pe trepte, unde rumega seminţe, că musai merge la vot, că ea şi ai ei primesc pachet de la primar dacă votează cu cine trebuie.
Şi a început să-i înşire vecinului ce conţine răsplata care i-a făcut pe leneşi să iasă de sub plapumă, ca să-şi dea votul în schimbul merindelor căpătate. În duminica votării, femeia s-a ţinut de cuvânt. Într-o stare bahică în care se găseşte de obicei, alegătoarea a nimerit, cu chiu, cu vai, în secţia corespunzătoare, de unde forţele de ordine ar fi trebuit s-o dea afară, văzând-o băută. Acolo, ca să fie sigură că oamenii primarului din comisie vor raporta că chiriaşa Primăriei a pus ştampila unde trebuie, a urlat: “Daţi-mi numai buletinul ăla ca să votez PSD-ul! Nu şi pe ălea cu referendumul!” După ce i s-a satisfăcut pretenţia, beţivanca nu s-a putut abţine a se lăuda în secţie cu pomana politică. Musceleanul de pe bulevard