Anunţat încă de la consultarea preliminară a comunităţii câmpulungene, organizată de arhitecţii care elaborează Planul Urbanistic General al municipiului, studiul de prefezabilitate „Amenajarea complexă a Râului Târgului” va fi supus dezbaterii publice pe 14 august, la ora 13.00, în Sala Mare a Primăriei. Astfel, dacă doriţi să aflaţi ce planuri au autorităţile pentru o zonă care, odată amenajată, ar înfrumuseţa enorm aspectul localităţii, nu vă rămâne decât să participaţi şi să vă şi pregătiţi cu câteva idei, suplimentare celor din documentaţia pe care o aveţi prezentată pe site-ul Primăriei. Autoarea studiului, arhitectul Tana Nicoleta Lascu, a fost prezentă şi la prima dezbatere pe tema viitorului P.U.G., în cadrul căreia a transmis un apel câmpulungenilor să manifeste grijă şi responsabilitate în renovarea caselor vechi. În ceea ce priveşte lucrarea predată municipalităţii, s-a limitat la a afirma că parcursul Râului Târgului reprezintă unul dintre punctele-cheie ale municipiului şi că „intervenţiile referitoare la un râu sunt de mare răspundere, pentru că, întotdeauna, o apă a generat o aşezare şi este şi cazul Câmpulungului.” Până la întâlnirea autorităţilor şi autorului studiului de prefezabilitate cu cetăţenii, aşteptaţi să participe, pentru că pentru ei se va face investiţia, într-un viitor pe care nu-l vedem prea apropiat, prima documentaţie privind amenajarea Râului Târgului a ajuns în Consiliul Local. Săptămâna trecută, aleşii au aprobat indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv, care au valori care depăşesc visul reabilitării urbane al lui Călin Andrei. Valoarea totală estimată a proiectului de amenajare a Râului Târgului se cifrează la 59.705.000 lei, sumă fără TVA, din care lucrările de construcţii plus montaj se ridică la valoarea de 28.043.400 lei.
Plajă, camping, circuit pentru biciclişti, terase, spaţii pentru sport, pentru pescuit, chiar şi un tren turistic
Potrivit referatului Investiţiilor Primăriei, care susţine proiectul de hotărâre supus aprobării Consiliului Local, „documentaţia studiului de prefezabilitate are scopul de a analiza oportunitatea amenajării complexe a Râului Târgului, pe sectorul delimitat între podul DN 73 – Calea Braşovului şi Rezervaţia Arheologică de la Castrul Roman Jidova, respectiv Podul Decovilului. Obiectivul principal al documentaţiei este ca să se evidenţieze propuneri şi variante de amenajare complexă a întregului sector de râu avut în vedere. Propunerile şi soluţiile vor viza: regularizarea albiei râului; sursa de rezervă pentru alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiu; valorificarea potenţialului hidroenergetic prin înfiinţarea unei microhidrocentrale; oportunitatea şi posibilitatea de amplasare a unui parc fotovoltaic; valorificarea potenţialului ecologic, arhitectural-urbanistic şi peisagistic al sitului Râul Târgului.”
Vom alege pentru această ediţie a ziarului nostru să dezvoltăm acest ultim obiectiv, care se pliază pe aspiraţiile turistice ale administraţiei publice locale. Înainte, însă, vom prezenta care sunt cele 13 accese carosabile sau pietonale care asigură traversarea de-o parte şi de alta a malurilor râului: pod 1 – Calea Braşovului (carosabil); pod 2 – Calea Măgurii (pietonal); pod 3 – strada Colonel Stănescu (carosabil, podul de la Turn); pod 4 – strada Nae Leonard – Parc „Kretzulescu” (pietonal); pod 5 – strada Istrate Rizeanu (carosabil); pod 6 – strada Nicolae Bălcescu – relaţie cu Turnul Bărăţiei, spre zona centrală (pietonal); pod 7 – strada General Iosif Teodorescu – traversare carosabilă către „Flămânda” şi Măţău; pod 8 – Gară – strada Izvorului – carosabil, relaţie prin pasarela peste şina de cale ferată către centrul oraşului; pod 9 – pasarela pietonală (Păsărica); pod 10 – Staţia de Epurare – pasarela pietonală folosită cu precădere de lucrătorii de la Staţia de Epurare; pod 11 – MHC Apa Sărată (carosabil); pod 12 – Drumul Uzinei (carosabil); pod 13 – Aleea Decovilului (pietonal).
Iată ce propun autorii studiului pentru atingerea acestui deziderat cu iz turistic: „amenajarea unui traseu cicloturistic marcat de-a lungul Râului Târgului, cu posibilitatea de extindere în zonele adiacente şi cu posibilitatea de interconectare în Reţeaua naţionala a traseelor cicloturistice; folosirea structurii actualei căi ferate pentru un tren local de mică viteză, care să facă legătura cu localităţile învecinate şi care să aibă şi rol turistic, reactivarea vechilor halte „Olga Bancic”, Argeşel, Lereşti, Valea Mare Pravăţ în relaţie cu arealele adiacente; amenajarea trotuarelor podurilor carosabile prin segregarea circulaţiei pietonale de circulaţia bicicletelor; amenajarea unor spaţii pietonale de tip „spaţiu în devălmăşie – shared space”, prin reglementarea vitezei maxime 20 km/oră, în dreptul podului Nicolae Bălcescu şi relaţia acestuia spre Turnul Bărăţiei şi Bulevardul „Pardon”; amenajarea unui spaţiu de promenadă în zona Parcului „Kretzulescu” şi a unor oglinzi de apă.
Altă propunere a studiului este de a se „urmări valorizarea polilor de interes major existenţi în cadrul parcursului şi anume Parcul „Kretzulescu” şi zona Rezervaţiei Arheologice de la Castrul Roman Jidova. Se vor crea încă cinci zone secundare:
8În zona apeductului de la Valea Rudarilor, prin folosirea resurselor existente în peisaj, a spaţiului comunitar existent în preajma blocurilor de locuit, prin deschiderea fronturilor construite către apă, amenajarea de spaţii tradiţionale de sărbătoare: „Focul lui Sumedru”;
8În zona Pensiunii „Anomis” – podul 3, prin deschiderea spre apă a unor terase amenajate şi realizarea unor spaţii pentru tenis de masă, badminton, şah, fitness;
8În zona podului 6 – spre strada Nicolae Bălcescu, pe podul pietonal se va amenaja posibilitatea includerii acestuia în traseul cicloturistic, creându-se o arteră a parcursului către strada Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, pe lângă Casa „Prof. Parhon”, spre Biserica Bărăţiei, amenajând această arteră ca spaţiu de tip „shared space”, pietonal şi rezervat bicicletelor, ocazional carosabil, cu limitare de viteză 20 km/oră;
8În zona Gării – podul 8, prin integrarea structurii pasarelei existente într-o structură a unui pavilion belvedere, parte a unui parcurs pietonal sau cicloturistic, amenajat cu rampe de acces, având în vedere că zona unei gări, mai ales în apropierea unei ape, are o conotaţie aparte, având în vedere şi turnurile Bisericilor „Negru Vodă” şi „Şubeşti”, care se văd în perspectivă.
8Între Muzeul ARO şi Rezervaţia Arheologică de la Castrul Roman Jidova se propune amenajarea unei plaje şi a unui camping, în măsura existenţei unui spaţiu disponibil, adecvat în acest sens, acest studiu urmând a se face în etapa următoare, când vor fi disponibile informaţii legate de regimul de proprietate mai detaliate.”
Specialiştii care au lucrat studiul de prefezabilitate mai propun „renaturarea malurilor Râului Târgului, reamenajarea lor după intervenţiile de lucrări de hidroconstrucţie, amplasarea de hrănitoare pentru păsări, amenajare de plajă, spaţiu de pescuit şi plantări de arbori: salcie, pomi fructiferi (vişini, corcoduşi, cireşi), arbuşti (scoruş, arin, arin negru, liliac); măsuri de reabilitare peisageră în zona microhidrocentralei; spargerea vegetaţiei, iluminat cu stâlpi clasici pe porţiunea de la Parcul „Kretzulescu” şi cu stâlpi cu alimentare solară în rest, gard viu, drenuri, rigole.”
Aceştia susţin şi „realizarea unor intervenţii arhitecturale minimale de tip: construcţii tip Pavilion Expoflora, centru turistic de informare – centru de documentare media – pavilion belvedere, pavilion pentru observarea păsărilor, parcări pentru biciclete, centre de întâlnire şi popas pentru biciclişti, staţii – haltă pentru tren local / turistic, care să folosească infrastructura existentă tip pasarelă de la gară.” Nu este omisă „renovarea podurilor sub aspectul curăţirii şi vopsirii acestora”. Ca intervenţii la poduri, „se propune construirea unor pasarele pietonale/ciclişti în zona Văii Rudarilor, la apeduct, după podul de traversare la MHC Schitu Goleşti, unde traseul bicicliştilor nu se va intersecta cu drumul de trafic greu, între Muzeul ARO şi Castrul Jidova, pentru a face un circuit al traseului cicloturistic.”
În rezumat, suprafaţa luată în studiu înseamnă 36 de hectare, lungimea traseului – 11,8 kilometri, lungimea de regularizat între podul 1 şi podul 8 – 4,58 kilometri, iar lungimea pistei de biciclete – 12 kilometri + 2,5 kilometri (dublare între podul 1 – podul 2, podul 3 – podul 6, cu traseu până la Bărăţia) + 2,5 kilometri (zona sudică Jidova), în total 17 kilometri.
sursa foto Mihail Oprescu