În caz că orăşenilor de la Apa Sărată, cei mai prejudiciaţi de vecinătatea cu o şatră clandestină, sub care se vând pepeni, li se pare urâtă taraba acoperită din alveola plasată la barieră, unde se bifurcă drumul naţional, vă prezentăm un material cu titlu de consolare că se poate mai rău de atât. Ne-ar mira ca negustorii cantonaţi strategic, de ceva vreme, în „Costiţă”, la intrarea în satul Nămăeşti, să aibă aprobarea Primăriei de a ocupa o suprafaţă consistentă din domeniul public al localităţii, cu ţarcul acoperit, cu rol de spaţiu de desfacere, cu un alt ţarc amplasat în spatele acestuia, care serveşte ca magazie, unde este depozitată marfa produsă la Dăbuleni, cum îşi informează clienţii comerciantul printr-un afiş postat la şosea.
Plus măsuţele din afara „prăvăliei”, plus umbrela, plus maşina, plus rulota, plus un şopron amenajat tot de familia de vânzători de lubeniţe, unde o cetăţeancă, probabil, consoarta capului afacerii de sezon, pregăteşte de-ale gurii. Această din urmă amenajare, cea mai dizgraţioasă privirii celor care tranzitează zona din întreg „complexul” comercial postat lângă staţia de maxi-taxi din „Costiţă”, o fi şi un fel de baie, judecând după sârmele pline de rufe proaspăt spălate şi întinse lângă DN 73. Nu mai este nevoie să descriem circulaţia din zona cu pricina, datorită traseelor spre Braşov şi Târgovişte, dar şi mai aproape, către Mănăstirea Nămăeşti, la care vin pelerini din toată ţara şi din afaraei, întâmpinaţi cu imaginea jalnică a coşmeliilor pepenarilor lăsaţi să vândă la marginea drumului.
Că sunt lăsaţi să facă un ban, aşa cum îl fac, ocolind regulile unui comerţ civilizat şi legal, n-ar fi cea mai mare problemă. Problema este traiul „ca la ţară”, cu şatre şi şoproane în văzul lumii, cu găleţi şi lighene pe jos, la picioarele femeii care face de mâncare, cu prosopul înfipt într-o ulucă a gardului care mărgineşte malul sub care se derulează acest negoţ primitiv şi cu restul bagajului pus la zvântat la doi paşi de carosabil. Iar lângă culmea de rufe stă în gol de lucru un grătar gata să primească nişte pastramă şi mititei din profitul realizat din vânzarea zemoaselor fructe.