Deşi unele dintre necazurile reclamate public de preşedintele Obştii Moşnenilor Nămăeşti n-au legătură directă cu activitatea Fundaţiei „Conservation Carpathia” în Muscel, cele povestite de Gheorghe Herişanu la întâlnirea de la Primăria Lereşti lăsau să se înţeleagă că declararea zonei Râul Târgului – Argeşel – Râuşor arie protejată a amplificat birocraţia. Asta pentru că n-a bătut la uşile care trebuie, întrucât oficialul fundaţiei, prezent alături de colegii săi în comuna musceleană, la sfârşitul săptămânii trecute, s-a oferit să-i furnizeze gratuit documentaţiile de care are nevoie pentru punerea în practică a unor proiecte. Aşa cum este adăpostul pentru animale, pe care moşnenii vor să-l amenajeze pe Muntele Găinaţul Mic, poticnit la instituţia de mediu, care, auzind că investiţia se face în situl Natura 2000, a amplificat „hârţogăria” cu un studiu de impact al adăpostului asupra sălbăticiunilor zonei. Alţi bani cheltuiţi suplimentar sumelor consumate deja. Data viitoare, când va mai avea nevoie de memorii tehnice, directorul Mihai Zotta, de la „Conservation Carpathia”, l-a sfătuit să se adreseze fundaţiei, care i le va asigura cu titlu gratuit. Piedicile puse de Agenţia de Mediu în realizarea adăpostului pentru animale nu este singura experienţă nefericită a Obştii Nămăeşti, care nu poate accesa o finanţare europeană de 1,5 milioane de euro tot dintr-o cauză birocratică: lipsa titlului de proprietate pentru un drum forestier, a cărui modernizare se încearcă cu fonduri UE, drum pe care moşnenii îl stăpânesc în baza unui proces-verbal de predare-primire şi pentru obţinerea căruia au cedat statului nouă hectare de pădure.
Şeful Obştii vrea să fie anunţat când vin cercetătorii
Doar prima dintre cele trei probleme expuse de Gheorghe Herişanu, preşedintele Obştii Moşnenilor Nămăeşti, la dialogul cu echipa Fundaţiei „Conservation Carpathia”, de vineri, 13 iulie 2018, priveşte direct ONG-ul de protecţia mediului. Relatam în ediţia trecută că una dintre etapele proiectului cu finanţare europeană, accesat de fundaţie, în calitate de custode al sitului Natura 2000 Râul Târgului – Argeşel – Râuşor, a constat în munca în teren a cercetătorilor, care au cules date despre speciile de vietăţi din sit, mai cu seamă despre cele pe cale de dispariţie. În timpul unui control, în această primăvară, Gheorghe Herişanu a dat peste un cetăţean, pe Râul Argeşel, pe care l-a abordat ca să afle cine este şi ce caută pe proprietatea Obştii. Vizitatorul era unul dintre cercetătorii de la „Carpathia”, care au realizat documentarea necesară proiectului „Elaborarea planului de management al Ariei protejate Râul Târgului – Argeşel – Râuşor”. Nemulţumirea lui Herişanu consta nu în prezenţa musafirului neanunţat în pădurea moşnenilor, ci în faptul că proprietarii n-au fost întrebaţi înainte dacă permit pătrunderea reprezentantului fundaţiei pe terenul lor. Motive ca să nu permită n-aveau, fiind vorba despre o arie protejată, la nivelul căreia se fac cercetări în temeiul unui proiect european, dar, cum este românul, se simt bine dacă li se recunoaşte statutul de proprietar, cerându-li-se voie.
„De ce nu suntem şi noi, proprietarii, anunţaţi? Vine cineva ca să facă studii, pot să-i dau şi eu o cafea, un ceai, pot să mai discut şi alte probleme. Dar vin neanunţaţi. L-am întrebat pe pădurar: „De ce i-ai dat drumul, fără să fim noi anunţaţi?” Doleanţa este să ştim şi noi cine intră pe proprietatea noastră.”, astfel a sunat primul punct al petiţiei verbale a lui Gheorghe Herişanu, pe care Daniel Bucur, managerul proiectului şi specialist în Arii Protejate, l-a asigurat că va fi informat de acum înainte de prezenţa cercetătorilor pe proprietăţile Obştii Nămăeşti, ale cărei suprafeţe din sit se întind pe aproximativ 20 de kilometri. „Deşi pentru noi este un efort suplimentar, pentru că, într-un sit în care avem o sută de proprietari, să-i înştiinţăm pe toţi…”, a precizat Bucur, care a admis că astfel de comunicări se vor face către cei mai importanţi, care colaborează cu fundaţia.
Obştea vrea să ridice un adăpost pentru animale, dar Mediul îi pune beţe în roate
Următoarea remarcă a acestuia i-a vizat pe jurnaliştii care scriu despre tăierile de lemn, care n-ar fi opera proprietarilor de pădure, ci a rudarilor. Acesta i-a poftit pe ziarişti într-o deplasare pe Valea Argeşelului „să vadă că avem un bazin forestier cum nu prea găseşti peste tot, cu plantaţiile întreţinute. Şi noi exploatăm, în regim silvic, conform amenajamentului, avem o cantitate de masă lemnoasă de exploatat, dar n-o exploatăm pe toată, 80% din ce avem prevăzut în amenajament. Noi ne confruntăm acolo cu furturile, cu romii din împrejurimi, dar şi acestea s-au mai diminuat.”, susţine Herişanu.
După „Carpathia” şi presă, supărarea liderului moşnenilor de la Nămăeşti s-a îndreptat către instituţiile statului, mai pricepute la încurcat proiecte decât la ajutat beneficiarii să obţină finanţările sau să-şi pună în practică lucrările. Una dintre intenţiile Obştii este să ridice un adăpost pentru animale, pentru care are nevoie de mai multe hârtii decât materiale de construcţie. „Animalele sălbatice, în special porcii, ne-au făcut golurile alpine „varză”. Am făcut un proiect ca să construim un adăpost pentru animale în Muntele Găinaţul Mic. Când am ajuns cu dosarul la Mediu… „Aoleu! Este în sit, în Natura 2000! Faceţi-mi un memoriu tehnic, printr-un specialist, ca să vedem ce impact are acest adăpost cu ursul, cu lupul ş.a.m.d. Trebuie să-l plătesc şi pe acela, care-mi cere 1.500 de lei. Numai să pună câteva cuvinte, căci memoriul este aproape gata, despre impactul adăpostului asupra animalelor sălbatice. Îmi vine să mă lipsesc să-l mai construiesc, cu toate că am cheltuit 7.000-8.000 de lei până acum, cu proiect, cu tot. Am certificatul de urbanism de pe 10 ianuarie 2018. Suntem în 13 iulie şi mă lovesc de avize. Pe al dumneavoastră, vă mulţumesc, l-am primit.”, s-a plâns Herişanu de şicanele statului, compensate de maniera de lucru a celor de la „Carpathia”, care nu i-au luat niciun ban.
„Dar sunt instituţii ale statului român – şi-a continuat ideea preşedintele Obştii -, care… mai dă-mi o adeverinţă, cu toate că la dosar sunt depuse actele de proprietate. Să dea Primăria negaţie că nu e terenul Primăriei! Ce fel de funcţionari sunt acolo?! Este inadmisibil! Adică eu vreau să fac un adăpost pentru animale, ca să protejez animalele din vârful acela, de la 2.000 de metri altitudine. Cum a fost în această primăvară, când au avut animale bolnave, căci n-au unde să se protejeze. E gol alpin, nu pădure. Nu bagă animalele, că vine ursul şi le ia. În loc să fim ajutaţi, ni se pun fel şi fel de beţe în roate. E bun situl, n-am fost contra, dar e un cuvânt care s-a auzit: E Natura 2000! Mă gândesc să stopez totul, cu toate că am cheltuit atâta!” „Data viitoare, când vi se cere memoriu, veniţi că vi-l facem noi gratuit.”, i-a dat o veste bună directorul Zotta.
Din cauza O.C.P.I., moşnenii pierd 1,5 milioane de euro de la UE, cu care voiau să modernizeze un drum forestier
În afara Mediului, s-a jucat puternic cu nervii moşnenilor, care intenţionează să reabiliteze un drum forestier cu bani europeni, şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Împiedicată de formalitatea existenţei titlului de proprietate pe drumul primit şi exploatat de Obşte să acceseze finanţarea substanţială, moşnenii au ajuns să-şi caute dreptatea în instanţă. „Am vrut să atragem un milion şi jumătate de euro pentru accesibilizarea drumului forestier Argeşel. Tot la o onorată instituţie a statului român, O.C.P.I., n-am avut titlu de proprietate pe o suprafaţă de teren, pentru care avem proces verbal de predare-primire, îl exploatăm. Dar nu! Ni s-a cerut de acolo ba să mai aduci aia, ba să mai aduci ailaltă. Fel şi fel de motive, că drumul e aşa, că sunt copaci pe drum… Până la urmă, am ajuns în instanţă. Să vedem acum, cred că este ultimul termen. Deci se vrea să se facă ceva, dar sunt oameni plătiţi de statul român care sunt contra.”, şi-a vărsat Herişanu năduful la adresa funcţionarilor statului, care îl împiedică să-şi îndeplinească proiectele. Aşa cum este cel prin care intenţionează să deschidă valea, ca să ajungă sus, la Vârful Păpuşa. „Anul trecut, am plătit bani pentru aşa ceva, am făcut studiu de fezabilitate, dar n-am putut să depun dosarul.”, părea că nu-i trece conducătorului Obştii, gândindu-se ce oportunitate ratează din cauza hăţişurilor birocraţiei româneşti, în care i s-au încurcat planurile.
„Din câte am înţeles, fără să ştiu proiectul, ar fi o problemă legată de faptul că, atunci când i s-a retrocedat Obştii terenul, i s-a retrocedat cu tot cu infrastructura de drum sau drumul este al Direcţiei Silvice?”, a căutat Mihai Zotta să se lămurească de la ce se trag obstacolele în calea modernizării căii de acces. „Eu am proces-verbal de predare-primire, am dat nouă hectare de pădure pentru suprafaţă de drum. Acum, nici Dumnezeu nu mai ia semnătură de la mine, drumul este al nostru! Inclusiv cadastrul.”, a încheiat Herişanu, pe care directorul tehnic Zotta, de la „Carpathia”, l-a informat că o posibilă cauză a „relelor” o reprezintă posibila lipsă a drumului din inventarul Ministerului de Finanţe. „Asta nu mai e problema mea.”, susţine preşedintele Obştii, dar iată că a devenit problema lui. Una care „costă” 1,5 milioane de euro.