Una dintre priorităţile administraţiei locale pentru acest an este reabilitarea locurilor de joacă din municipiul Câmpulung. Banii pentru majoritatea lucrărilor propuse la parcuri sunt deja prevăzuţi în bugetul local, iar reabilitarea va începe imediat ce vremea va permite.
În urma unor verificări efectuate pe raza municipiului Câmpulung, reprezentanţii administraţiei locale şi ai Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat, s-a constatat că majoritatea parcurilor au nevoie de reabilitare. Fie s-au rupt corpurile de joacă şi este nevoie ca acestea să fie înlocuite, fie nu sunt deloc. Dacă aceste corpuri au existat şi au fost distruse, vor fi înlocuite imediat ce timpul va permite. Primăria se pregăteşte să reabiliteze locurile de joacă, însă rămâne de văzut cum o să se şi menţină, prima problemă a câmpulungenilor fiind grupurile de tineri trecuţi de vârsta la care te poţi da în leagăn sau pe tobogan, care merg periodic în parcuri şi strică locul de joacă pentru cei mici.
„O să punem alte corpuri de joacă în locurile unde s-au deteriorat, dar mai trebuie şi să fie îngrijite de cei care le folosesc.”, a spus Mărgărin Blidaru, viceprimarul municipiului.
Practic, autorităţile locale investesc în pierdere, în amenajări şi reamenajări, în timp ce locurile de joacă sunt, pur şi simplu, devastate de cei care nu cunosc ce este bunul simţ. În mod normal, în apropierea locurilor de joacă trebuie să fie şi camere de supraveghere sau paznici, care să verifice destul de des zona. Un exemplu sunt parcurile din Grui şi din centrul oraşului unde nu mai sunt atât de multe probleme de când Poliţia Locală verifică.
Bani pentru parcul de la „Biserica din lemn”
În proiectul de reabilitare se introduce, în primă fază, parcul din cartierul Vişoi, de pe strada Dumitru Lazea, lângă „Biserica din lemn”. Acest parc a mai fost reabilitat şi în anii trecuţi. Firma care se va ocupa de lucrări este din Piteşti şi se vrea ca lucrările să înceapă imediat ce vremea va permite. Proiectul de execuţie a amenajării parcului este introdus deja în bugetul local, iar suma acordată este de 300.000lei.
Se pune tartan în parcuri
Tot în bugetul local se încadrează şi proiectul de schimbare a pietrişului din parcuri cu covoare elastice din cauciuc. Proiectul se ridică la suma de 300.000 de lei, dar în buget a fost alocată suma de 166.000 de lei. „Toate parcurile din municipiu vor avea astfel de covoare. Metrul pătrat de tartan poate ajunge până la 180 lei. Cu prioritate, vom începe lucrările în Grădina Merci, parcul din Vişoi şi parcul din Grui, din zona fostei Poşte.”, a declarat Mărgărin Blidaru.
Toate lucrările vor începe imediat ce o să vină căldura, iar administraţia locală speră să le termine până la sfârşitul anului acesta.
Iluminatul public, o problemă
La ora actuală, există şi parcuri în Câmpulung care nu sunt iluminate complet, sau deloc. Printre locurile de joacă şi de relaxare aflate pe lista administraţiei locale pentru realizarea sistemului de iluminat se află parcul din cartierul Grui de lângă cimitir şi parcul de lângă Biserica „Sfântul Fanurie” sau, cum este ştiută de musceleni, „Biserica de la ceas”. Parcul de lângă cimitir nu este luminat pe timp de noapte decât de stâlpii care sunt pe stradă. Acest lucru îngreunează supravegherea pentru autorităţile locale. Parcul „din brazi”, de la „Biserica de la ceas”, nu este luminat absolut deloc, iar administraţia locală a prevăzut montarea a 18 lămpi de iluminat pentru această zonă.
În bugetul de anul acesta, pentru proiectarea şi execuţia lucrării de extindere a reţelei de iluminat public, este prevăzută suma de 50.000 lei.
Reabilitarea busturilor din Grădina „Merci”
Musceleanul sau orice turist care vizitează Grădina Publică „Merci” găseşte pe Aleea Personalităţilor busturile unor oameni de renume pentru istoria, cultura şi credinţa ţării noastre. Doar că timpul, în trecerea sa, a lăsat în urmă aceste busturi degradate şi acum le găsim chiar cu datele personale scrise greşit. Pentru a remedia această problemă, administraţia locală a hotărât reabilitarea acestor statui.
„Statuia lui Tudor Muşatescu este greşită. Data de naştere este mai mare decât data la care a murit. Cum am aflat, am căutat să rezolvăm problema. S-a discutat cu Cenaclul de Arte Plastice „I.D. Negulici” din Câmpulung şi o să spălăm toate statuile şi un pictor să le ia pe rând şi să alegem o culoare, un negru, să picteze numele, că nu se mai vede anul naşterii, anul decesului, toate datele personale.”, a spus viceprimarul municipiului.
Cine sunt personalităţile oraşului?
Tot în Grădina Publică se urmăreşte în continuare aducerea unor oameni importanţi pentru Cetatea lui Negru Vodă în rândul busturilor de pe Aleea Personalităţilor.
„Mai este un loc liber şi mă gândeam să aducem bustul lui Dimitrie Berechet. Trebuie să ne consultăm cu familia sa şi să cerem acordul, iar dacă îl primim, în toamnă, am şi pus bustul.”,, a mai spus Mărgărin Blidaru.
Bun. Se ştie, oare, cine a fost Dimitrie Ionescu – Berechet şi de ce administraţia locală doreşte ca bustul acestuia să se afle alături de celelalte pe Aleea Personalităţilor din Grădina „Merci”? Câmpulung interbelic… arhitectura Berechet. Două noţiuni îmbinate armonios şi aproape perfect, amândouă în inima oricărui muscelean cunoscător de istorie. Dimitrie Ionescu Berechet este un muscelean născut în secolul al XIX-lea, o personalitate care a dus cât de departe a putut numele Muscelului. A fost arhitectul şef al Patriarhiei Române, dar niciodată nu s-a dezlipit cu sufletul de urbea sa natală. Numai aici, în micuţul oraş, a concretizat peste 80 de edificii publice, biserici, locuinţe particulare, monumente comemorative, proiectate sau amenajate timp de 35 de ani, în cele mai multe cazuri, în mod gratuit. Mausoleul Eroilor de la Mateiaş, Ateneul din Vişoi, Vila „Iancu Anastase”, Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, actuala Primărie, Casa „Gică Ştefănescu” – actualul Muzeu de Etnografie şi Folclor, sunt doar câteva dintre edificiile ce poartă amprenta arhitectului Berechet…destule motive bune, pentru ca bustul acestuia să fie inclus pe Aleea Personalităţilor.